Quadratum Architecture nu construiește doar clădiri — ci modelează contexte. Sub semnătura Patriciei Sturzoiu, Partener & Director Creativ, și a lui Emanuel Gabriel Vișan, Partener & Managing Partner, biroul funcționează ca un organism viu, în care disciplina tehnică și sensibilitatea umană coexistă. Proiectele lor devin scenografii: școli care respiră împreună cu comunitatea, spitale unde arhitectura devine parte din procesul de vindecare, monumente istorice care revin la viață prin precizie și respect.

În spatele cifrelor impresionante — 16 milioane de euro cifra de afaceri consolidată — se află o viziune clară: arhitectura ca experiență multisenzorială, ca echilibru între memorie și viitor.

Cum a evoluat cifra de afaceri și profitabilitatea Quadratum Architecture în 2024 față de 2023? Care au fost cei mai importanți factori care au generat această performanță?

Emanuel Vișan: 2024 a fost un an de consolidare. După creșterea accelerată din 2023, când cifra de afaceri a ajuns la aproximativ 16 milioane de euro — față de 10 milioane în 2022 — am reușit să menținem acest nivel și în anul curent.

Această stabilitate nu a fost întâmplătoare. Ea reflectă o strategie multianuală bazată pe previziune, disciplină și diversificare. Am investit în instrumente interne, în digitalizarea etapizată a fiecărui departament, în standardizare și automatizare, pentru ca fiecare proiect să fie livrat cu aceeași coerență și acuratețe.

Un rol major l-a avut diversificarea tipologiilor de proiecte — educaționale, medicale, de reabilitare energetică și rezidențiale. Această structură echilibrată ne-a permis să ne adaptăm dinamicii pieței și să menținem un flux constant de activitate.

În paralel, am extins implicarea noastră în proiectele de tip Design & Build, prin asumarea rolului de Proiectant General. Această poziție oferă control complet asupra procesului — de la concept la șantier — și permite o anticipare corectă a riscurilor tehnice și de conformitate.

Pe scurt, 2024 a fost un an echilibrat: am menținut performanța, am rafinat procesele și am pregătit terenul pentru noul ciclu de creștere.

În primele șase luni ale lui 2025, ați observat o accelerare, o temperare sau o schimbare de structură a veniturilor? Ce segmente au performat cel mai bine?

Emanuel Vișan: Primele șase luni din 2025 au confirmat munca ultimilor ani. Este anul șantierelor și al recepțiilor, o etapă în care accentul cade pe implementare, nu neapărat pe creștere.

Segmentul public rămâne dominant, în special prin proiecte din domeniul sănătății și educației: noul corp pentru mari arși de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, secția oncologică de la Alba Iulia, Spitalul de Boli Infecțioase din Târgoviște, dar și proiecte educaționale precum Labirint sau Victor Brauner.

Totodată, continuăm să contribuim la modernizarea infrastructurii administrative, prin proiecte precum Palatul Administrativ din Bacău sau Prefectura din Turnu Severin.

Pe segmentul privat, lucrăm la dezvoltări rezidențiale de dimensiune medie, în care ne concentrăm pe calitate, coerență urbană și integrare în context.

Cea mai puternică transformare o observăm în proiectele educaționale și culturale, care generează repere identitare și consolidează comunități. Pentru noi, arhitectura rămâne o formă de educație socială — un dialog între oameni, memorie și loc.

Ce KPI financiar a devenit pentru voi un indicator de avertizare timpurie în 2025 și cum v-a ajustat el planurile de investiții?

Emanuel Vișan: În 2025, cel mai relevant indicator pentru noi este relația dintre cash-flow-ul operațional și termenele reale de încasare din proiectele publice. Odată cu creșterea volumului contractelor de tip Design & Build, decalajul între efortul de livrare și momentul plății a devenit mai vizibil.

Un alt indicator critic este costul real per om per proiect. Observăm o presiune constantă pe salarii, dublată de complexitatea tot mai mare a proiectelor și cerințelor tehnice. În acest context, marja de echilibru se mută din ce în ce mai mult către organizarea internă și optimizarea fluxurilor.

Răspunsul nostru a fost o digitalizare selectivă, aplicată exact acolo unde presiunea este reală. Automatizăm procesele interne pentru a elibera timpul creativ și pentru a menține calitatea constantă. Nu inovăm de dragul inovației — ci pentru a păstra rigoarea, scalabilitatea și controlul.

Automatizarea, pentru noi, nu înseamnă mai puțină arhitectură, ci mai multă libertate pentru arhitecți.

Interviul complet cu Patricia Sturzoiu și Emanuel Gabriel Vișan, Parteneri Quadratum Architecture, poate fi citit în ediția 2025 a publicației „Top 100 Firme de Arhitectură din România”.
Comandă acum și descoperă integral povestea Quadratum Architecture.