Digitalizarea construcțiilor intră într-o etapă mai matură. BIM nu mai este relevant doar pentru coordonarea proiectării, inteligența artificială începe să fie integrată în devizare, ofertare și achiziții, iar Digital Twin extinde utilitatea informației mult după recepția clădirii. În proiectele complexe, adevărata schimbare nu constă însă în numărul instrumentelor digitale utilizate, ci în apariția unei continuități informaționale între proiectare, cost, achiziție, execuție și operare.

Cât de aproape este această transformare de practica reală? Mai aproape decât ar putea sugera discursul încă prudent al industriei. Într-unul dintre interviurile realizate pentru TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții 2026, Cătălin Podaru vorbește despre sisteme AI dezvoltate pentru devize, propuneri tehnice și achiziții, despre accesarea informațiilor BIM prin dispozitive smart direct în șantier și despre tehnologii care ar putea permite compararea rapidă a proiectului cu ceea ce este executat. Sunt direcții aflate în diferite stadii de dezvoltare, dar care indică o schimbare importantă: informația digitală începe să părăsească biroul de proiectare și să intre în procesele operative ale construcției. 

Această evoluție ridică o întrebare mai importantă decât tehnologia în sine: ce se întâmplă cu proiectarea atunci când informația pe care o produce trebuie să rămână inteligibilă și utilizabilă până în șantier și, mai departe, în exploatarea clădirii?

BIM nu se mai oprește la proiectare

În proiectele cu grad ridicat de complexitate, separarea rigidă dintre proiectare și execuție devine tot mai greu de susținut. Specialitățile sunt profund interdependente, sistemele tehnice ocupă o pondere tot mai importantă, iar o modificare aparent punctuală poate produce efecte în costuri, cantități, achiziții, planificare și organizarea lucrărilor.

În acest context, valoarea BIM nu mai stă doar în coordonarea geometriei. Un model informațional bine construit permite specialităților să lucreze într-un mediu comun, să identifice incompatibilități înainte ca acestea să ajungă în teren și să păstreze o relație mai coerentă între intenția proiectată și realitatea executată.

Miza este concretă. O neconcordanță identificată târziu nu înseamnă doar o eroare într-o planșă, ci poate declanșa reproiectare, comenzi suplimentare, modificarea unor lucrări deja realizate și întârzieri. În proiectele complexe, calitatea coordonării informației devine astfel parte din calitatea construcției. 

BIM începe să funcționeze, din această perspectivă, mai puțin ca un produs final al proiectării și mai mult ca infrastructura informațională pe care proiectul continuă să se dezvolte.

Când modelul digital intră efectiv în șantier

Una dintre limitele istorice ale digitalizării a fost ruptura dintre informația foarte bine structurată în biroul de proiectare și modul în care aceasta ajunge să fie consultată și utilizată în teren. Tocmai această distanță începe să se reducă.

Accesarea informațiilor BIM și a documentației tehnice prin dispozitive smart direct pe șantier, direcție descrisă și în interviul din TOP 100, deschide inclusiv perspectiva comparării între ceea ce a fost proiectat și ceea ce este executat. 

Important nu este dispozitivul prin care informația este afișată, ci scurtarea distanței dintre apariția unei probleme și accesul la informația necesară pentru rezolvarea ei. Un traseu bazat pe exporturi, planșe, solicitări de clarificare și revizii succesive poate fi completat treptat de un acces mai direct la informația actualizată a proiectului.

Pentru arhitecți și proiectanți, consecința este semnificativă. Dacă modelul trebuie să servească și execuției, calitatea sa nu mai poate fi evaluată exclusiv prin corectitudinea geometrică. Structura datelor, actualizarea, trasabilitatea modificărilor și claritatea informației devin criterii la fel de importante.

AI intră în mecanismele economice ale proiectului

Poate cea mai interesantă evoluție a inteligenței artificiale în construcții are loc departe de zona vizuală în care AI a devenit populară. Devizarea, elaborarea propunerilor tehnice și achizițiile sunt procese în care trebuie corelate cantități mari de informație, iar aici automatizarea începe să aibă o miză directă.

Pentru relația dintre proiectare și execuție, implicația este importantă. Devizul și achiziția sunt exact punctele în care geometria, specificațiile și performanțele proiectate trebuie transformate în cantități, produse, costuri și contracte. Orice ruptură de informație produsă aici poate modifica ceea ce ajunge efectiv în clădire.

AI poate accelera analiza unor volume mari de date și poate prelua o parte dintre procesele repetitive, însă nu elimină nevoia de expertiză. Dimpotrivă, automatizarea crește importanța informației inițiale și a specialistului capabil să valideze rezultatul. Un sistem poate procesa rapid datele disponibile; nu poate transforma automat datele incomplete sau contradictorii într-o decizie tehnică bună.

Digital Twin schimbă și punctul în care considerăm proiectul „terminat”

Dacă BIM poate crea continuitate între proiectare și execuție, Digital Twin mută discuția către ceea ce se întâmplă după recepție. Diferența este importantă mai ales pentru clădirile cu sisteme tehnice complexe, unde exploatarea și mentenanța vor continua mult după închiderea șantierului.

Un Digital Twin dezvoltat pentru operare poate conecta informații despre spații, echipamente, fluxuri și funcționarea activului. În această logică, datele produse în proiectare nu dispar odată cu predarea documentației, ci pot deveni o resursă pentru administrarea clădirii. 

Pentru spitale, aeroporturi, clădiri publice sau infrastructuri critice, această continuitate are o miză economică evidentă. Deciziile privind accesul la echipamente, mentenanța, înlocuirea componentelor sau organizarea fluxurilor pot fi anticipate mai devreme dacă operarea este introdusă în logica proiectului încă din fazele de proiectare.

Astfel, întrebarea nu mai este doar ce informații sunt necesare pentru a construi corect, ci și ce informații trebuie păstrate pentru ca activul să poată fi operat corect peste zece, douăzeci sau treizeci de ani.

De la proiect digital la continuitate informațională

BIM, inteligența artificială și Digital Twin nu sunt trei etape ale aceluiași proces și nici soluții interschimbabile. Valoarea lor comună apare atunci când reușesc să reducă fragmentarea care a caracterizat mult timp industria construcțiilor.

Arhitectul, inginerul, devizatorul și constructorul își păstrează rolurile și responsabilitățile. Ceea ce se modifică este infrastructura prin care deciziile unuia devin informație utilizabilă pentru ceilalți. Într-un proiect complex, această continuitate poate conta mai mult decât sofisticarea oricărui instrument utilizat separat.

De aceea, următoarea etapă a digitalizării nu va fi definită doar de câte companii folosesc BIM sau AI, ci de cât de bine reușesc să păstreze informația coerentă de la prima decizie de proiectare până la execuție și operare. Într-o industrie în care o informație descoperită prea târziu se transformă rapid în cost, timpul câștigat printr-o decizie corectă luată mai devreme poate deveni una dintre cele mai concrete forme de eficiență.

Comandă acum TOP 100 Antreprenori Generali în Construcții 2026 și descoperă companiile, proiectele și direcțiile care conturează următoarea etapă a pieței construcțiilor din România.