Asociația De-a Arhitectura lansează „De-a arhitectura incluzivă”, un ghid construit din peste zece ani de experiență alături de elevi cu cerințe educaționale speciale

Cum vorbești despre oraș, clădiri și spațiu unui copil care învață, comunică sau percepe mediul din jur într-un mod diferit? Asociația De-a Arhitectura propune un răspuns construit nu doar teoretic, ci prin mai bine de un deceniu de lucru direct cu elevi, profesori și arhitecți. Noul ghid „De-a arhitectura incluzivă” adaptează educația despre arhitectură și mediul construit pentru elevii cu dizabilitate intelectuală moderată și severă și oferă profesorilor și profesioniștilor instrumente concrete pentru a lucra în școli speciale și în contexte educaționale incluzive.

Lansat în contextul Zilei Mondiale a Arhitecturii, al Zilei Mondiale a Profesorilor/Educației și al Zilei Mondiale a Habitatului, ghidul pornește de la o idee simplă: accesul la educația despre mediul construit nu ar trebui să depindă de felul în care un copil învață sau comunică.

Pentru arhitecți, tema deschide însă o discuție mai amplă. Înainte ca incluziunea să devină o cerință a spațiului construit, ea poate începe prin modul în care copiii sunt ajutați să îl observe, să îl înțeleagă și să participe la conversația despre locurile în care trăiesc.

Un proiect construit în peste zece ani

„De-a arhitectura incluzivă” are la bază o experiență începută în 2014, la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Cluj-Napoca, de profesorul psihopedagog Corina Drocaș și arhitecta Ioana Goția-Ciurea, în cadrul programului „De-a arhitectura în orașul meu”.

Activitățile s-au desfășurat cu clase de gimnaziu formate din aproximativ cinci elevi, cu profiluri și nevoi diferite, de la dizabilitate intelectuală moderată sau severă la tulburări din spectrul autist și tulburări emoționale. În locul aplicării unei formule educaționale standard, profesorii și arhitecții au adaptat permanent conținutul, discursul, ritmul și metodele de lucru.

Experiența acumulată a arătat că noțiunile despre arhitectură și mediul construit pot deveni accesibile și copiilor care învață diferit, atunci când instrumentele educaționale sunt adaptate modului lor de înțelegere și interacțiune.

În paralel, solicitările venite din partea școlilor, profesorilor și arhitecților interesați să desfășoare asemenea activități în școli speciale sau în clase incluzive au evidențiat o problemă concretă: lipsa materialelor și a unui suport metodologic care să îi ajute să facă aceste adaptări.

Orașul devine instrument de învățare

Ghidul rezultat din această experiență urmează structura programului „De-a arhitectura în orașul meu”, dar adaptează materialele și activitățile pentru elevii cu dizabilitate intelectuală moderată și severă.

Metodele propuse pun accent pe experiența directă. Expedițiile în oraș, experimentele, jocurile și prezentările vizuale sunt completate de aplicații practice și de un proiect comun dezvoltat pe parcursul anului școlar. La final, elevii pot realiza și prezenta o machetă în cadrul expoziției anuale De-a arhitectura.

Abordarea este relevantă tocmai pentru că mută arhitectura din zona conceptelor abstracte către experiența spațiului. Orașul poate fi observat, parcurs și descoperit, iar noțiunile despre mediul construit pot fi explicate prin activități adaptate capacității fiecărui copil de a interacționa cu acesta.

„Educație pentru mediul construit în contextul dizabilității intelectuale? Nu se poate face, e prea greu, aproape imposibil! Sau poate nu? Noi am încercat, am reîncercat, ne-am împotmolit, am reluat, am modificat, am adaptat și-am izbutit! Vreți să încercați și voi?”, explică Corina Drocaș, profesor psihopedagog și coordonatoarea ghidului.

Profesorul și arhitectul, în aceeași echipă

Programul poate fi utilizat atât în școli speciale, inclusiv în cadrul Curriculumului la decizia școlii, cât și în contexte educaționale incluzive în care învață copii cu cerințe educaționale speciale.

Pentru rezultate cât mai bune, ghidul recomandă colaborarea dintre profesor și un profesionist al mediului construit – arhitect, urbanist sau peisagist. Este una dintre particularitățile programelor De-a Arhitectura: educația nu este separată de practica profesională, iar specialistul poate aduce în clasă propria experiență asupra orașului, spațiului și arhitecturii.

Ghidul este semnat de arh. Oana-Maria Floricioiu, arh. Ioana Goția-Ciurea și prof. psihopedagog Corina Drocaș, care își propun ca instrumentul să poată fi utilizat, testat și îmbunătățit în cât mai multe contexte educaționale.

„Speranța noastră, a autorilor, este extinderea programului De-a arhitectura în toate tipurile de școli din România”, transmit aceștia, subliniind că materialul a fost conceput pentru profesorii și arhitecții care lucrează cu copii care învață diferit.

Educația despre spațiu poate fi, la rândul ei, incluzivă

Dincolo de lansarea unui nou instrument metodologic, proiectul pune în discuție o dimensiune mai puțin vizibilă a incluziunii în arhitectură. Un mediu construit accesibil nu înseamnă doar eliminarea unor bariere fizice. Înseamnă și posibilitatea oamenilor de a înțelege spațiile pe care le folosesc și, treptat, de a participa la conversația despre ele.

„De-a arhitectura incluzivă” încearcă să creeze această posibilitate încă din școală, folosind arhitectura nu ca disciplină rezervată viitorilor profesioniști, ci ca instrument prin care copiii pot descoperi orașul și relația lor cu acesta.

Ghidul este disponibil prin Asociația De-a Arhitectura, iar organizația invită profesorii, arhitecții, părinții și organizațiile interesate să îl utilizeze și să contribuie prin feedback la dezvoltarea sa. Proiectul a fost finanțat prin Swimathon București 2025, campanie a Fundației Comunitare București, și de Ordinul Arhitecților din România, prin „Timbrul de arhitectură”.

Detalii despre Ghidul „De-a arhitectura incluzivă” se pot găsi pe pagina proiectului, aici: https://www.de-a-arhitectura.ro/proiecte/de-a-arhitectura-incluziva/. 

Asociația De-a Arhitectura dezvoltă programe de educație despre arhitectură și mediul construit din 2012, ajungând până în prezent la peste 40.000 de elevi, cu implicarea a peste 1.500 de profesori și 1.300 de arhitecți voluntari.