În spatele soluțiilor smart dintr-o clădire modernă stă o infrastructură fizică tot mai greu de gestionat. Serverele noi cer densități mari, ventilație complexă și un consum de energie care dă peste cap proiectarea tradițională. Pardoseala tehnică nu mai înseamnă doar ascunderea unor cabluri de birou ca acum zece ani, ci a devenit o componentă de inginerie, cu structuri care ajung uneori la înălțimi de aproape doi metri pentru a prelua echipamente de sute de kilograme. Cum adaptezi un spațiu când tehnologia evoluează mai repede decât clădirea și cum transformi infrastructura invizibilă într-un argument de flexibilitate pe termen lung? Am discutat cu Dan Berechet, Project Manager Pardoseli Tehnice în cadrul Menatwork, despre provocările din spatele camerelor tehnice, ale centrelor de date și ale proiectelor premium care trebuie să funcționeze non-stop.

Se vorbește foarte mult despre AI și digitalizare, dar mai puțin despre infrastructura din spatele lor. Cum se vede schimbarea asta din perspectiva voastră?

Se vede foarte clar că infrastructura tehnică începe să joace un rol tot mai important. În urmă cu 10-15 ani, pardoseala tehnică era asociată în principal cu spațiile office și cu nevoia de organizare a instalațiilor. Astăzi, cerințele sunt mult mai complexe.

Noile generații de servere au densități mai mari, consum energetic mai ridicat și necesită condiții tehnice foarte bine controlate. Asta schimbă modul în care sunt gândite camerele tehnice și centrele de date. În prezent discutăm despre acces rapid la infrastructură, distribuția aerului, flexibilitate pentru viitoare upgrade-uri și protecția echipamentelor. Pardoseala tehnică devine parte din funcționarea eficientă a întregului spațiu.

 Există situații în care infrastructura unei clădiri limitează dezvoltarea tehnologiei din interior?

Da, și se întâmplă mai des decât pare. De multe ori, tehnologia evoluează mai repede decât spațiul care ar trebui să o susțină. O companie își extinde infrastructura IT, adaugă servere sau schimbă modul de lucru, iar clădirea nu mai oferă suficientă flexibilitate.

Vedem situații în care traseele de instalații sunt greu accesibile sau unde orice modificare presupune intervenții complicate. În timp, asta poate încetini adaptarea spațiului și poate genera costuri suplimentare. De aceea, în proiectele noi se discută tot mai mult despre infrastructură modulară și despre capacitatea clădirii de a susține schimbări în timp, fără intervenții majore.

Ați avut proiecte unde infrastructura a trebuit modificată după câțiva ani? Cum ajută pardoseala tehnică într-o astfel de situație?

Da, sunt multe astfel de situații, mai ales în camerele tehnice si IT unde tehnologia se dezvolta constant ceea ce, duce la nevoia de adaugare a unor echipamente noi. Am avut proiecte în care, după câțiva ani, clienții au avut nevoie să își extindă infrastructura IT, să adauge noi echipamente și să introducă trasee suplimentare de alimentare și date. În spațiile cu pardoseală tehnică, aceste modificări s-au putut face rapid fie prin adaugarea unor elemente de rigidizare a sistemului, fie prin inlocuirea unor componente cu altele superioare din punct de vedere a incarcarilor. In toate cazurile, intervenții s-au facut fara a afecta activitatea in locatie, lucru imperios necesar, daca ne gandim la faptul ca unele spatii erau adevarate ferme tehnologice, cu regim de lucru non-stop.

În ce moment își dă un client seama că o pardoseală tehnică bună chiar contează?

De obicei atunci când apare prima schimbare importantă în spațiu. Poate fi un upgrade tehnic, o reorganizare sau nevoia de a interveni rapid asupra instalațiilor.

Atunci se vede diferența dintre un sistem gândit flexibil și unul rigid. Dacă poți modifica rapid trasee, dacă ai acces ușor la infrastructură și dacă spațiul poate fi adaptat fără opriri majore, înseamnă că soluția a fost gândită corect de la început.

De multe ori, valoarea unei pardoseli tehnice se vede în timp, nu doar la momentul montajului.

Cum arată astăzi o infrastructură pregătită pentru următorii 10 ani?

În primul rând, trebuie să fie flexibilă. Ritmul în care evoluează tehnologia este foarte mare, iar spațiile trebuie să permită adaptări continue.

O infrastructură pregătită pentru viitor înseamnă accesibilitate, modularitate, posibilitatea de extindere și eficiență energetică. Înseamnă să poți integra noi echipamente sau noi cerințe tehnice fără să reconstruiești spațiul.

Vedem tot mai mult interes și pentru soluții sustenabile, materiale reciclabile și sisteme care contribuie la certificări precum LEED sau BREEAM.

Incepe infrastructura „invizibilă”  să conteze mai mult decât finisajele vizibile?

Cred că încep să fie la fel de importante. În multe proiecte moderne, performanța spațiului contează mai mult decât ceea ce se vede la prima privire.

Un spațiu poate arăta foarte bine, dar dacă nu permite flexibilitate, mentenanță rapidă sau adaptare tehnologică, apar probleme în timp.

Astăzi, infrastructura tehnică influențează direct funcționarea unei clădiri și experiența utilizatorului, chiar dacă nu este vizibilă.

Ce tip de proiecte cer astăzi cele mai avansate soluții tehnice?

Vedem cerințe foarte avansate în zona de office premium, spitale, aeroporturi sau centre de comandă și control, dar in mod clar, centrele de date și camerele tehnice sunt printre cele mai complexe.

Sunt spații unde infrastructura trebuie să funcționeze continuu și să permită adaptări rapide în timp, motiv pentru care si cerintele sunt tot mai atipice. In afara de rezistenta la foc, care a devenit obligatorie, in ultima perioada solicitarile sunt pentru sisteme de pardoseala suprainaltata care sa reziste la traficul cu echipamente din ce in ce mai grele, iar in ceea ce priveste inaltimea acestor sisteme, ne intalnim constant cu inaltimi de 1500 – 1800 mm, oferind astfel un spatiu generos pentru infrastructură, flexibilitate pentru viitoare upgrade-uri și acces facil in zona tehnica.

În astfel de proiecte, pardoseala tehnică nu mai este doar un element de construcție, ci parte din modul în care funcționează întregul spațiu.