Consumul de energie rămâne esențial, dar nu mai este suficient pentru a descrie performanța unei clădiri. Confortul, reziliența, capacitatea de adaptare și costurile pe întreg ciclul de viață intră tot mai mult în aceeași ecuație.

Cât de performantă este, în realitate, o clădire? Răspunsul nu mai încape într-o singură valoare de consum și nici într-o literă de pe certificatul energetic. În luna octombrie, platforma europeană BUILD UP aduce în prim-plan o perspectivă mai amplă asupra certificării clădirilor: una care leagă eficiența energetică de confort, reziliență, tehnologii inteligente, potențial de îmbunătățire și valoare pe termen lung. Pentru industria construcțiilor, schimbarea este importantă deoarece mută discuția de la performanța calculată la performanța clădirii ca sistem.

De la consum la performanță

Certificatul energetic a făcut consumul unei clădiri mai ușor de înțeles și de comparat. Dar două clădiri cu indicatori energetici apropiați pot oferi experiențe foarte diferite utilizatorilor și pot avea costuri, vulnerabilități sau posibilități de adaptare complet diferite.

Tocmai această limită începe să devină mai vizibilă. Tema aleasă de BUILD UP pentru octombrie 2026, „Building certification: energy performance and beyond”, urmărește modul în care instrumentele de certificare pot susține decizii mai bune de proiectare, pot identifica potențialul de îmbunătățire al unei clădiri și pot evalua viabilitatea economică prin costurile pe ciclul de viață. În aceeași analiză intră confortul, reziliența, nivelul de „smartness” și valoarea pe termen lung. 

Este o schimbare de perspectivă relevantă: o clădire eficientă energetic nu este automat o clădire performantă în toate dimensiunile care contează pentru utilizarea ei.

Performanța începe din proiect

Dacă evaluarea clădirii devine mai complexă, aceeași schimbare ajunge inevitabil în proiectare. Orientarea, anvelopa, vitrajele, protecția solară, instalațiile, materialele, automatizarea și posibilitatea de intervenție ulterioară nu mai pot fi analizate exclusiv prin efectul lor asupra consumului.

O soluție poate reduce necesarul energetic, dar trebuie privită și prin efectele asupra confortului interior, comportării în condiții climatice extreme, mentenanței sau duratei de utilizare. În același timp, costul inițial spune doar o parte din poveste. BUILD UP include explicit life-cycle costing în discuția despre certificare, aducând în evaluare consecințele economice ale unei decizii pe o perioadă mai lungă.

Pentru proiectare, acest lucru înseamnă că performanța se decide tot mai devreme. Alegeri aparent punctuale privind un sistem de fațadă, o tâmplărie, o izolație sau un echipament pot influența simultan energia consumată, confortul, costurile de exploatare și posibilitățile viitoare de renovare.

Certificarea poate deveni un instrument de decizie

Aici apare probabil cea mai interesantă schimbare. Certificarea poate evolua dintr-un instrument care descrie starea unei clădiri într-unul care ajută la stabilirea următoarei decizii.

Noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) merge deja în această direcție, iar ghidajul publicat de Comisia Europeană la 2 octombrie abordează, printre altele, standardele minime de performanță, renovarea clădirilor, certificatele energetice și clădirile cu emisii zero. În paralel, BUILD UP urmărește dezvoltarea pașapoartelor de renovare și a instrumentelor pentru evaluarea gradului de pregătire inteligentă a clădirilor.

În această logică, datele despre clădire capătă valoare nu doar la recepție sau la tranzacționarea proprietății. Ele pot indica unde există pierderi de performanță, ce intervenții au sens și în ce ordine ar trebui realizate.

Produsul performant trebuie să demonstreze mai mult

Schimbarea are implicații și pentru piața materialelor și sistemelor de construcții. Dacă performanța clădirii este analizată mai larg, devine mai importantă și informația prin care un produs își demonstrează contribuția la aceasta.

Nu mai contează doar o caracteristică izolată din fișa tehnică. Contează modul în care produsul funcționează în ansamblu, compatibilitatea cu alte sisteme, durabilitatea, cerințele de mentenanță și efectele sale asupra performanței clădirii pe termen lung.

În consecință, documentația tehnică și datele utilizabile în proiectare devin tot mai relevante. Pe măsură ce clădirile sunt evaluate mai riguros, și produsele care intră în ele trebuie să poată fi evaluate mai riguros.

O clădire performantă trebuie să rămână performantă

Poate cea mai importantă idee din această schimbare este diferența dintre performanța declarată și cea menținută în timp. O clădire nu este utilizată într-un scenariu perfect: clima se schimbă, echipamentele îmbătrânesc, spațiile primesc alte funcțiuni, iar cerințele utilizatorilor evoluează.

De aceea, reziliența, adaptabilitatea și posibilitatea de renovare devin relevante alături de consum. BUILD UP plasează explicit certificarea în relație cu capacitatea clădirilor de a deveni mai eficiente și mai bine pregătite pentru viitor, nu doar cu evaluarea situației lor actuale.

Definiția clădirii performante se extinde astfel de la „cât consumă?” către o întrebare mai dificilă: cât de bine funcționează, pentru cât timp și cu ce costuri?

Iar această schimbare poate avea un efect important asupra întregului proces de construcție. Pentru că, atunci când performanța este privită pe termen lung, proiectarea, alegerea produselor, execuția și exploatarea nu mai pot fi evaluate separat.