Arhitectura de retail creează legătura dintre client și brand, iar această întâlnire este extrem de importantă în lumea comerțului. Pentru a afla mai multe detalii din culisele acestui segment de arhitectură am discutat cu Matius Ichim, Managing partner la MATIUS STUDIO, primul studio de arhitectură de retail din România.
Cu o experiență vastă și un portofoliu pe măsură, cei 18 profesioniști din cadrul echipei modelează până la 15% din magazinele fiecărui mall deschis în România. În procesul de creație, MATIUS pune în centrul atenției nevoile clientului. Fiecare proiect trebuie realizat pe măsura clientului și a profilului de activitate, motiv pentru care specialiștii acordă o atenție deosebită vocii beneficiarului.
Cum se prezintă segmentul arhitecturii de retail în România și care sunt principalele provocări aflăm de la Matius Ichim, într-un interviu powered by Arhispec x aBC - a Business of Creativity.
Cum ați defini în prezent calitatea arhitecturii de retail?
Am identificat trei niveluri de calitate ale arhitecturii de retail. Cel de bază, adică cel prin care retailerii solicită minimul legal de date scrise sau desenate, astfel încât livrabilele să asigure nivelurile minime solicitate prin normele românești în vigoare și amintesc aici de exigența C (siguranța la foc), respectiv exigența B (siguranța în exploatare). Pentru a ilustra câteva repere esențiale: 1. asigurarea unei lungimi de evacuare de maxim 21 de metri liniari într-o singură direcție, respectiv a unor lungimi sub 42 de metri, dacă spațiul beneficiază de două ieșiri de urgență, 2. specificații privind reacția la foc a unor elemente de compartimentare, 3. proiectarea sistemelor de alarmare și stingere incendiu (detectori de fum, sprinklere și hidranți).
Pornind de aici, unele rețele de retail încep să dezvolte împreună cu arhitecții și inginerii de specialitate formule mai avansate de design al unităților comerciale, prin integrarea soluțiilor complementare brick and mortar, adică să creeze un sistem de retail omnichannel, prin care consumatorii pot accesa în magazinul fizic produse ce nu sunt expuse în acel moment la raft, le pot comanda asistat sau nu de consilierul de vânzări și prelua de la birou sau direct acasă, prin firmele de curierat.
Nivelurile de calitate superioară le întâlnesc mai curând la clienții noștri multinaționali, unde peste nivelurile enunțate mai sus, se adaugă o atenție sporită pentru confortul angajaților, o grijă permanentă pentru o experiență unică de cumpărare (ceea ce conduce la o fidelizare a consumatorilor), respectiv de minimizare a amprentei de carbon.
Factorii ce influențează nivelurile de calitate sunt globalismul, digitalizarea accentuată și, mai nou, lipsa predictibilității, ceea ce face ca flexibilitatea, adaptabilitatea să dea bătăi de cap nu doar arhitecților/inginerilor, dar și merchandiserilor, buyerilor, angajaților ș.a.m.d.
Care considerați că ar fi principalele provocări în proiectarea unor clădiri mai sustenabile pentru comunități, în general?
Provocarea majoră ar fi ca acea clădire să poată fi cât mai rapid convertibilă funcțional, cu costuri cât mai mici, cu impact cât mai redus asupra mediului. Evident că nu vom mai vedea clădiri sub formă de office building, de hotel ori de bloc de locuințe.
Suntem deja obișnuiți cu foste zone industriale transformate de industriile creative în adevărate hub-uri mixt – use cu locuințe personale, ateliere, galerii de artă, cafenele. Am întâlnit și turnuri, pușcării, grajduri și chiar clădiri de cult convertite în funcțiuni ce acoperă noi nevoi, pentru noi categorii sociale.
O altă provocare ar fi formula de racordare din perspectivă logistică a acestor clădiri sau ansambluri de clădiri la comunitatea în care ele sunt inserate: rețele de utilități, rețele de transport în comun.
Ce tipuri de materiale/soluții v-ar plăcea să vedeți mai des în proiecte și pe șantiere?
Retailul comunică foarte mult pe limbajul pe care consumatorul se așteaptă să-l găsească într-o rețea de brand, din acest motiv, spațiul comercial compune și afișează o imagine foarte mult studiată și perfectată, în sensul de a continua fără ,cusături', praguri, fără abateri, imaginea din reclame, comunicarea din on-line și mai recent din stilul de viață al influencerilor. Din aceste motive, vom identifica în retail medii, materiale de finisaj și soluții capabile să primească printuri, ecrane digitale, proiecții video.
Pe scurt, stimulul pe care digitalizarea îl dă arhitecturii de retail, duce la o inflație de ecrane/medii digitalizabile. Mai mult, după experiența dură a crizei sanitare, sticla, materialele compozite și în general suprafețele ușor de întreținut și de igienizat și-au făcut și mai intens vizibilă prezența. Prin urmare, pentru a balansa aspectul artificial, septic al spațiilor de retail sper să văd din ce în ce mai des materiale naturale precum: lemn, hârtie, lână și în general pufoșenie.
Cum resimțiți investitorii/beneficiarii? Sunt ei mai bine educați în domeniul în care activați comparativ cu situația de acum 5 ani, spre exemplu?
Cu bucurie constat că de la micul investitor la mega corporații, rețelele de retail multinaționale dar și retailerii autohtoni devin din ce în ce mai educați pe segmentul brick and mortar. Au contribuit aici eforturile dezvoltatorilor și operatorilor de centre comerciale, evenimentele post Colectiv, conferințele de specialitate, study case-urile on line, comunicarea intensă a diferitor furnizori de materiale și tehnologii.
Sunt, evident, unii investitori care din naivitate sau poate lipsă de interes se opun, ignoră ori pur și simplu mimează alinierea la cele mai clare și mai vitale normative. Cu toate eforturile noastre de a le explica riscurile, nu se abat de la a face lucrurile cum știu ei, iar când văd că nu pot utiliza un spațiu comercial în care au investit sume considerabile, este deja tardiv.
Care a fost cea mai mare provocare profesională din ultimele 12 luni?
Proiectele recente pe care studioul nostru le-a desenat și implementat pentru retailerul român de fashion Made By Society (îl veți găsi în mall-urile din România și sub numele de Vagabond Studio) la Londra și Sofia, ne-au făcut să privim lucrurile într-o perspectivă nouă. Dacă până acum jucam rolul de local architect pentru branduri ca Mango, Foot Locker, Bath and Body Works, Victoria's Secret, a trebuit să schimbăm sensul fluxului de date, dar și rolul de arhitect coordonat în arhitect coordonator.
O altă provocare majoră este diversificarea paletei de proiecte prin accesarea unor zone mai puțin familiare nouă ca arhitecți de retail, și mă refer acum strict la showroom-urile pentru un mare producător de materiale de construcții, respectiv un producător de materiale de curățenie medii economice, în care identificarea customer journey-ului este cu totul diferit față de cel din retailul de mall ori stradal.
Zilele trecute am primit o nouă temă care ne-a bucurat și ne-a provocat în egală măsură: realizarea unui punct de vânzare de suveniruri și produse artistice în foaierul unei importante clădiri culturale din București, având ca model proiecte din zone similare din Europa și Asia. Încă adunăm date și explorăm formule de soluții pentru acest mediu cultural special.
Poate cea mai mare provocare actuală însă, o constituie dezvoltarea și promovarea platformei Prioretail (smart detail for retail), primul ecosistem on line de resurse pentru expansiune și operare de rețele de retail din România. Este un cadou pe care studioul nostru l-a făcut breslei retailerilor în urmă cu 3 ani, când, fix în pandemie, MATIUS a aniversat 20 de ani de activitate. Pentru anul 2023, cu ajutorul financiar și logistic al furnizorilor premium (Shape Philosophy, RO AV RomAudioVideo), a liderilor de categorie (Terano Construct, ID Sol Projects, LSD Group, Zumtobel, Daikin) dar și al restului furnizorilor (Innvision, Radu Negoescu BA, Graphein, Can Power, etc.) mi-am propus să extind spectrul specialiștilor listați pe platformă și să cresc vizibilitatea platformei în zonele de business și mediile economice relevante pentru industria de retail.
Cu ce vă diferențiați de colegii arhitecți?
Cel mai curând prin experiența exclusivă în segmentul retailului. Acesta este diferențiatorul principal al MATIUS Studio în piața de servicii de proiectare. Am explorat și livrat soluții pentru un foarte amplu spectru de retaileri, din zona de fashion, din industria farma (atât umană cât și veterinară, respectiv fito), din industria serviciilor, am coordonat, desenat și implementat proiecte și pentru marii dezvoltatori și operatori de centre comerciale (Iulius Group, Neocity, Mivan Kier, AFI Europe).
Viteza de răspuns la diferite nevoi ale retailerilor este o componentă foarte importantă în modul de adresare a livrabilelor, aspect crucial al industriei de retail. Viteza cu care înțelegem, atenția cu care ascultăm vocea clientului, viteza cu care explorăm posibile soluții, viteza cu care adaptăm aceste soluții la multitudinea de neprevăzute cu care interacționează echipele noastre pe parcursul implementării proiectelor.
Un alt diferențiator pentru noi ca studio specializat în proiectarea de spații comerciale este platforma prioretail.ro, o resursă extrem de utilă pentru industrie. Pragmatic privind lucrurile, retailerii nu au propriu-zis nevoie de un proiect, ci de un magazin. Proiectul este un mijloc, nu un scop, iar prioretail.ro respectiv matius.ro îi oferă retailerului sau centrului comercial conexiunea cu cei mai buni specialiști din zonele de care au nevoie nu doar pentru a construi ci și pentru a întreține, pentru a promova, pentru a dezvolta etc. Nu în ultimul rând, ne diferențiem prin preț.
Povestiți-ne despre proiectele dvs. importante din birou? Dar despre cele mai provocatoare.
În acest moment, pe planșeta de lucru a studioului sunt magazine pentru retaileri precum Made By Society, Flormar, Mango, Noriel, Samsonite, Nespresso, Allianz Țiriac, Brise, Sinsay, Isopan în diferite Malluri și centre comerciale: Băneasa Shopping City, Sun Plaza, Electroputere Craiova, Mall Moldova Iași, Argeș Mall, Maritimo Constanța, Prosper Center, Iulius Mall Cluj, Vivo Cluj.
Toate proiectele sunt importante pentru noi, iar provocările ne aduc, pe lângă stresul și epuizarea psihică inerente, o satisfacție profesională și personală comparabilă cu cea a marilor campioni pe care-i vedem sleiți de puteri la finalul unei curse, dar care au acea lumină și uluire în ochi deoarece visul lor a devenit realitate.
