Începând cu prima parte a secolului al XIX-lea, istoria arhitecturii moderne din România a fost definită de procesele ample de modernizare urbană inițiate de administrațiile locale. În acest climat de schimbare și progres, mai mulți arhitecți remarcabili și-au lăsat amprenta în peisajul urban, contribuind la îmbogățirea patrimoniului național cu edificii de o valoare inestimabilă. Printre acești arhitecți se numără Toma T. Socolescu, ale cărui lucrări au influențat profund peisajul arhitectural din județul Prahova și nu numai.

În anul 1925, Socolescu a început construcția unei bijuterii arhitecturale dedicate soției sale, Florica Socolescu, în pitorescul cartier Cumpătu din Sinaia. Amplasată într-un cadru ce oferă o panoramă spectaculoasă asupra Munților Bucegi, vila se află în vecinătatea Casei Memoriale a lui George Enescu și la doar câțiva pași distanță de Rezervația Naturală Ariniș. Familia Socolescu a locuit în această reședință în perioada interbelică. În timpul regimului comunist, familia arhitectului a suferit persecuții din cauza neafiliării la Partidul Comunist, iar bunurile le-au fost confiscate.

De-a lungul anilor, vila a cunoscut mai multe transformări, unele dintre ele ducând la pierderea unor elemente originale specifice stilului său. După căderea regimului comunist, proprietatea a fost supusă unor ample lucrări de renovare: prima etapă a avut loc în perioada 2009-2010, fiind realizată de noii proprietari, iar cea de-a doua a avut loc în 2019. Ambele procese au fost complexe și meticuloase, prima renovare, care a durat doi ani, fiind deosebit de amplă, fără a face niciun compromis în ceea ce privește arhitectura sau designul interior al vilei. Materia primă și accesoriile au fost selectate cu grijă, provenind din surse locale, iar obiectele de interior au fost achiziționate de la târguri de antichități.

Renovarea a inclus și refacerea ușilor interioare, găsite în curtea vilei într-o stare deplorabilă. Scopul principal al renovării a fost restaurarea elementelor originale ale casei, precum scara interioară și terasa exterioară, înconjurată de coloane sculptate. Elementele care nu au putut fi restaurate au fost revalorificate în mod diferit, respectând frumusețea lor inițială. De exemplu, poarta originală din lemn a fost restaurată și reinterpretată ca tăblie a patului într-unul dintre dormitoare. Efortul de restaurare nu s-a limitat doar la conservarea imobilului, ci și la păstrarea spiritului epocii în care a fost construit. Prin includerea vilei în circuitul turistic, se oferă o invitație către o călătorie în perioada interbelică și la experimentarea arhitecturii la cele mai înalte standarde. Vila este amenajată cu trei dormitoare generoase și o mansardă reproiectată, ideală ca spațiu de odihnă și joacă pentru copii, două camere de zi, o zonă de luat masa cu șemineu, o bucătărie complet echipată, cinci băi și o saună, putând oferi confortabil cazare pentru până la șase adulți și patru copii.

SURSA ARTICOL