Industria construcțiilor din România a înregistrat 35,658 de proiecte în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, cu o valoare cumulată estimată la peste 848 de miliarde de lei, potrivit datelor monitorizate prin platforma VICTA.

Timiș, Cluj și Brașov conduc clasamentul județelor după numărul proiectelor, în timp ce infrastructura și utilitățile concentrează cele mai mari valori ale investițiilor.

Analiza distribuției geografice, a domeniilor de activitate, a surselor de finanțare și a stadiilor de dezvoltare evidențiază diferențe importante între piețele locale. Deși proiectele rezidențiale private reprezintă cea mai numeroasă categorie, investițiile în infrastructură și utilități cumulează valori considerabil mai mari. O diferență similară apare și în structura finanțării. Proiectele private domină numeric, în timp ce investițiile publice au cea mai mare valoare cumulată.

Timiș, Cluj și Brașov, județele cu cele mai multe proiecte de construcții

Județul Timiș ocupă prima poziție la nivel național, cu 3075 de proiecte înregistrate în primele nouă luni ale anului. Cluj se situează pe locul al doilea, cu 2724 de proiecte, urmat de Brașov, cu 1981 de proiecte.

Bucureștiul ocupă poziția a patra, cu 1943 de proiecte, în timp ce Bihor înregistrează 1815 proiecte, Constanța 1711, Ilfov 1685, iar Iași 1613.

Împreună, aceste opt piețe concentrează aproximativ 46% din numărul total al proiectelor monitorizate la nivel național.

Diferențele dintre județe devin mai vizibile atunci când sunt analizate separat principalele domenii de construcții. În sectorul rezidențial privat, Timiș înregistrează 2601 proiecte, urmat de Cluj, cu 2305, și Brașov, cu 1596. În sectorul industrial, Timiș conduce clasamentul cu 480 de proiecte, urmat de Cluj, cu 445, și București, cu 291.

În infrastructură, Timiș ocupă prima poziție, cu 297 de proiecte, urmat de Cluj, cu 252, și Ilfov, cu 213. În schimb, în sectorul utilităților, cele mai multe proiecte sunt înregistrate în Bihor (344), Cluj (308) și Timiș (300).

Rezidențialul privat concentrează aproape 16.000 de proiecte. Infrastructura depășește 302 miliarde de lei

Din perspectiva domeniilor de activitate, construcțiile rezidențiale private reprezintă cea mai numeroasă categorie monitorizată în primele nouă luni din 2026, cu 15,948 de proiecte, a căror valoare estimată se ridică la aproximativ 126 de miliarde de lei.

Sectorul industrial ocupă următoarea poziție după numărul proiectelor, cu 5238 de investiții și o valoare estimată de peste 76 de miliarde de lei. În domeniul utilităților au fost înregistrate 4016 proiecte, cu o valoare cumulată de aproximativ 265,98 miliarde de lei.

Segmentul hotelier și al facilităților de relaxare însumează 3420 de proiecte, estimate la 71 de miliarde de lei, în timp ce construcțiile sociale și de comunitate totalizează 3397 de proiecte, cu o valoare de peste 52 de miliarde de lei.

În retail au fost monitorizate 3119 proiecte, estimate la peste 55 de miliarde de lei, iar sectorul clădirilor de birouri și al spațiilor comerciale cuprinde 2887 de proiecte, cu o valoare estimată la aproximativ 72 de miliarde de lei.

Infrastructura se evidențiază prin cea mai mare valoare cumulată a investițiilor, de peste 302,5 miliarde de lei, corespunzătoare unui număr de 2242 de proiecte. În sectorul medical și științific au fost monitorizate alte 1212 proiecte, estimate la aproximativ 30 de miliarde de lei.

Investițiile publice depășesc 463 de miliarde de lei, deși proiectele private sunt de peste două ori mai numeroase

Datele arată că sectorul privat deține cea mai mare pondere în numărul proiectelor înregistrate în perioada ianuarie-septembrie 2026.

Au fost monitorizate 24.531 de proiecte cu finanțare privată, cu o valoare estimată cumulată de 282,83 miliarde de lei. Acestea reprezintă aproximativ 68,8% din numărul total al proiectelor.

În cazul finanțării publice, au fost înregistrate 9758 de proiecte, cu o valoare estimată de 463,18 miliarde de lei. Deși reprezintă aproximativ 27,4% din numărul total, acestea concentrează circa 54,6% din valoarea cumulată a investițiilor, calculată pe baza sumelor raportate pentru cele trei categorii de finanțare.

Alte 1363 de proiecte sunt încadrate în categoria finanțării public-private, cu o valoare estimată de 102,66 miliarde de lei.

Diferența este vizibilă și la nivelul valorii medii pe proiect. În sectorul privat, aceasta se situează la aproximativ 11,5 milioane de lei, comparativ cu 47,5 milioane de lei în cazul proiectelor publice și 75,3 milioane de lei pentru cele cu finanțare public-privată.

Peste 10,000 de proiecte se află în construcție. Alte 10,794 sunt în autorizare

Cele mai multe proiecte sunt înregistrate în stadiul de autorizare, cu 10,794 de investiții, urmate de cele aflate în construcție, care totalizează 10,091 de proiecte.

Alte 4256 de proiecte se află înainte de execuție, iar 2116 sunt în etapa de proiectare. În stadiul de intenție au fost raportate 341 de proiecte.

În același interval, platforma VICTA a monitorizat 2747 de proiecte în amenajare și 5300 de proiecte finalizate. La nivel geografic, distribuția diferă în funcție de stadiu. În cazul proiectelor aflate în construcție, Timiș conduce clasamentul cu 951 de proiecte, urmat de București, cu 674, Brașov, cu 673, și Cluj, cu 605.

În etapa premergătoare execuției, Cluj se află pe prima poziție, cu 1.103 proiecte, urmat de Timiș, cu 869, Bihor, cu 741, și Brașov, cu 569.

În ceea ce privește proiectele finalizate, Bucureștiul înregistrează 507 proiecte, urmat de Timiș, cu 418, Constanța, cu 417, și Cluj, cu 392.