Inspirat de Europa, ancorat în România

Un exemplu recent din Bruxelles demonstrează cum o clădire rezidențială poate revitaliza un front urban printr-o fațadă distinctivă din cărămidă, inspirată de arhitectura interbelică a cartierului Koekelberg. Cu ferestre ritmate, cornișe robuste și detalii de beton sablat, proiectul reușește să ofere identitate unei străzi altfel generice.

Această abordare pune în lumină o întrebare actuală și pentru România: cum pot fațadele – fie din materiale tradiționale, fie ventilate sau tip perete cortină – să transforme nu doar imaginea clădirilor, ci și calitatea spațiilor urbane?

O piață în expansiune accelerată

Conform analizei IBC Focus, în ultimul an au fost specificați peste 465.000 mp de fațade ventilate și pereți cortină în documentațiile tehnice a 383 de proiecte publice. Cele mai multe dintre acestea se regăsesc în construcții noi (232), dar și în renovări (106) – un semn clar că piața locală combină dinamica dezvoltării cu presiunea modernizării stocului construit.

Pentru arhitecți, acest lucru înseamnă oportunitatea de a integra soluții performante încă din faza de proiectare. Pentru furnizori, datele confirmă un potențial ridicat de creștere pe termen mediu, într-o piață unde exigențele de eficiență energetică și estetica urbană devin criterii obligatorii.

Lideri de piață și preferințe tehnologice

În România, branduri precum Alucobond și Royal domină specificațiile (35,71% fiecare), urmate de Schüco și Equitone (10,71%). Acest lucru reflectă o orientare puternică spre materiale compozite și sisteme de aluminiu, apreciate pentru flexibilitatea de design și performanța tehnică.

Pentru furnizorii activi sau cei care doresc să intre pe piață, asta înseamnă că segmentul premium are tracțiune, însă există și loc pentru produse alternative – materiale inovatoare, finisaje sustenabile sau soluții cu amprentă redusă de carbon.

Context economic: creștere, dar cu dependență de importuri

Importurile de materiale pentru fațade au depășit 246 milioane euro în 2024, conform datelor INS. Această dependență de importuri reprezintă o vulnerabilitate, dar și o șansă pentru furnizorii locali care pot dezvolta soluții competitive pe piață.

Pentru arhitecți, disponibilitatea tot mai mare de materiale importate înseamnă acces la o paletă largă de soluții. Totuși, colaborarea cu furnizori locali poate aduce avantaje de cost și termene de livrare mai scurte, un factor esențial în contextul șantierelor mari și al proiectelor publice.

Oportunități pentru furnizori și arhitecți

Integrarea identității locale – exemple precum cel din Bruxelles arată cum materialele tradiționale (cărămidă, piatră) pot fi reinterpretate în proiecte contemporane, oferind autenticitate și valoare urbană.

Adoptarea tehnologiilor ventilate și a pereților cortină – în România, acestea reprezintă principalul motor al pieței, răspunzând cerințelor NZEB și presiunilor climatice.

Inovație și sustenabilitate – există spațiu pentru furnizori care vin cu soluții verzi, reciclabile și cu eficiență energetică ridicată.

Parteneriate arhitecți–furnizori – datele arată clar că proiectanții sunt vectori decisivi în alegerea materialelor; colaborările directe, consultanța tehnică și mostrele inovatoare pot înclina balanța în favoarea unui brand.

Fațadele nu mai sunt doar „pielea” clădirilor, ci un element strategic pentru sustenabilitate, confort și identitate urbană. România se aliniază rapid la tendințele europene, iar oportunitățile pentru furnizorii de materiale și arhitecți sunt semnificative: de la integrarea tradiției în proiecte moderne, până la impunerea soluțiilor high-tech pe piețe emergente.