Inginerii și antreprenorii testează mereu noi modalităţi de construcţie cât mai ecologice şi mai ieftine. O nouă direcție în acest sens sunt zgârie-norii din lemn. În prezent, cel mai înalt zgârie-nori din lemn are 85,4 metri înălțime și se află la 100 de kilometri de Oslo, în Norvegia.

De asemenea, au fost anunţate alte două planuri pentru astfel de clădiri. Este vorba despre un zgârie-nori în Elveția, care va avea 100 de metri înălțime și va fi făcut în întregime din lemn,  și unul de 183 de metri, în South Perth, Australia, care va conţine un miez de beton.

Deși lemnul este un produs ecologic, există și alte aspecte de luat în considerare. Materialul oferă o izolare fonică slabă (datorită porozității sale) și are o greutate redusă (etajele superioare ale turnului Mjostarnet din Norvegia a trebuit să fie făcute din beton pentru a adăuga greutate clădirii, astfel încât să nu se balanseze prea mult în cazul vântului puternic).

Cea mai înaltă clădire din lemn din lume va avea emisii de carbon negative

Turnul hibrid de lemn din Perth, numit C6 (după simbolul carbonului din tabelul periodic), va fi prima clădire cu emisii de carbon negative din Australia. Clădirea va folosi 7.400 de metri cubi de cherestea artificială pentru construcție şi va găzdui 245 de apartamente, precum și grădini și facilități pentru rezidenți.

Rocket&Tigerli, așa cum a fost numită clădirea elvețiană din lemn, va oferi apartamente, magazine cu amănuntul, un bar și un hotel. Este de așteptat să fie finalizată până în 2026. „Proiectul marchează o piatră de hotar deoarece introduce un sistem de construcție inovator care foloseşte lemnul ca înlocuitor natural al betonului”, declară arhitectul clădirii.

Cât de ecologic este să construiești din lemn?

În cazul celei mai înalte clădiri  din lemn din lume, turnul Mjostarnet, jurnaliştii subliniau că Norvegia a investit masiv în împădurire după al Doilea Război Mondial cu intenția de a extinde industriile pe bază de lemn, cum ar fi fabricarea hârtiei.

Ulterior, țara a renunţat la ambițiile de fabricare a hârtiei în favoarea exploatării petrolului. Drept urmare, pădurile extinse de pin și molid din Norvegia au continuat să crească și acum sunt „coapte pentru uz industrial”. Dacă acești copaci ar muri, ar elibera tot carbonul captat înapoi în atmosferă, însă dacă sunt tăiați și așezați într-o clădire, acel carbon rămâne acolo.

Citește mai mult pe digi24.ro