Practica arhitecturală contemporană presupune tot mai mult capacitatea de a integra complexitatea – de la context urban și patrimoniu, până la cerințe tehnice, sustenabilitate și obiectivele beneficiarilor. Pentru OOPY Arhitectura, această integrare devine fundamentul unui mod de lucru care pune accent pe coerență, echilibru și colaborare multidisciplinară.

Am discutat cu arhitect Octavia Floria Popeea, administrator OOPY Arhitectura, despre modul în care conceptul de „armonie” se traduce în soluții aplicate, despre provocările intervențiilor asupra clădirilor existente și despre rolul unei abordări integrate în livrarea unor proiecte relevante, atât în România, cât și în contexte internaționale.

OOPY vorbește despre „armonie între forme, materiale, natură și funcțiuni”. Cum se traduce această abordare în proiectele concrete, dincolo de nivelul conceptual?

Pentru noi, armonia nu rămâne la nivel declarativ, ci devine un instrument de lucru. În fiecare proiect, căutăm să calibrăm relația dintre volumetrie, materialitate și context – fie el natural sau construit – astfel încât intervenția să pară firească, nu impusă. 

Asta înseamnă studii atente de orientare, lumină, texturi și fluxuri funcționale, dar și un dialog constant între echipele implicate. Rezultatul este o arhitectură care nu doar funcționează eficient, ci creează și o experiență coerentă pentru utilizator.

Aveți o componentă puternică de revitalizare a patrimoniului. Care sunt cele mai mari provocări atunci când interveniți asupra clădirilor existente și cum găsiți echilibrul între conservare și adaptare la nevoile actuale?

Intervențiile pe clădiri existente presupun un echilibru delicat între respectul pentru istorie și nevoile contemporane. Provocările țin atât de limitările tehnice, cât și de cele legislative sau de starea fizică a clădirii. 

Abordarea noastră este una stratificată: identificăm valorile autentice care trebuie conservate și intervenim punctual, cu soluții reversibile sau clar diferențiate, acolo unde este necesară adaptarea. Nu urmărim mimetismul, ci continuitatea.

Portofoliul vostru acoperă proiecte foarte diverse – de la urbanism și arhitectură până la inginerie și studii complexe. Cât de importantă este această abordare multidisciplinară în controlul calității și al coerenței proiectelor?

Abordarea integrată este esențială pentru controlul calității. Faptul că arhitectura, ingineria și studiile complementare sunt dezvoltate în paralel reduce semnificativ riscul de incoerență sau compromisuri tardive. 

Practic, deciziile nu sunt fragmentate, ci validate în timp real din multiple perspective, ceea ce duce la soluții mai robuste și mai bine optimizate.

OOPY pune accent pe conexiunea cu obiectivele clientului. Cum reușiți să transformați cerințele inițiale în soluții relevante, mai ales în proiectele complexe sau cu mulți factori de decizie?

Transformarea cerințelor inițiale într-un proiect relevant presupune mai întâi clarificarea reală a obiectivelor. De multe ori, acestea evoluează pe parcurs. Rolul nostru este să structurăm acest proces, să filtrăm informația și să propunem scenarii argumentate. 

În proiectele complexe, facilităm dialogul între stakeholderi și construim consens în jurul unor soluții care răspund atât cerințelor funcționale, cât și celor economice și de imagine.

Într-un domeniu aflat într-o continuă accelerare, cum gestionați echilibrul dintre inovație și valorile „perene” pe care le menționați în filosofia biroului?

Nu vedem aceste două direcții ca fiind opuse. Inovația este un instrument, nu un scop în sine. O folosim acolo unde aduce valoare reală – fie în eficiență, sustenabilitate sau experiență. 

În același timp, rămânem ancorați în principii fundamentale precum proporția, contextul și durabilitatea. Acestea sunt reperele care dau relevanță pe termen lung unui proiect.

Aveți o echipă extinsă, de peste 70 de specialiști. Cum organizați colaborarea între discipline pentru a evita fragmentarea procesului de proiectare?

Colaborarea este structurată pe echipe interdisciplinare, nu pe departamente izolate. Fiecare proiect are un nucleu clar de coordonare, dar și puncte de intersecție între specialități. 

Comunicarea este susținută de instrumente digitale comune și de întâlniri regulate de aliniere. Astfel evităm fragmentarea și menținem o viziune unitară.

Serviciile voastre acoperă întreg ciclul unui proiect – de la studii și concept până la execuție și management. Cât de mult influențează implicarea încă din fazele incipiente succesul final al investiției?

Implicarea încă din fazele incipiente este decisivă. În această etapă se stabilesc direcțiile majore care influențează costurile, timpul și calitatea finală. 

Prin studii preliminare bine fundamentate, putem anticipa riscuri și optimiza soluțiile înainte ca acestea să devină costisitoare de modificat. Practic, succesul investiției se construiește de la început.

În contextul actual, sustenabilitatea este un criteriu obligatoriu. Cum integrați cerințele de mediu în proiecte fără a compromite funcționalitatea sau expresia arhitecturală?

Sustenabilitatea nu este un layer suplimentar, ci o componentă integrată în procesul de proiectare. De la orientarea clădirii și alegerea materialelor, până la soluții tehnice și eficiență energetică, toate deciziile sunt corelate. 

Obiectivul este să obținem un echilibru între performanță, cost și expresie arhitecturală, fără compromisuri majore în niciuna dintre direcții

Proiectele OOPY sunt implementate atât în România, cât și în străinătate. Ce diferențe majore observați între piețe și cum vă adaptați abordarea în funcție de context?

Diferențele apar în principal la nivel de reglementare, maturitate a pieței și așteptări ale beneficiarilor. În unele contexte există o mai mare deschidere către inovație și sustenabilitate, în altele predomină constrângerile administrative. 

Adaptarea noastră constă în înțelegerea specificului local și ajustarea proceselor, fără a renunța la standardele de calitate.

Procesul de avizare și autorizare rămâne o provocare majoră în România. Ce mecanisme interne aveți pentru a gestiona aceste riscuri și a menține predictibilitatea proiectelor?

Pentru a gestiona impredictibilitatea, lucrăm cu scenarii alternative și planificare etapizată. Avem echipa dedicata care urmăreste constant relația cu autoritățile și anticipăm posibile blocaje încă din fazele inițiale. 

Transparența față de client și flexibilitatea în adaptarea proiectului sunt esențiale pentru a menține controlul asupra procesului.

Cum vedeți evoluția pieței în următorii ani – din perspectiva tipologiilor de proiecte și a cerințelor venite din partea beneficiarilor?

Observăm o orientare tot mai clară către proiecte sustenabile, mixte funcțional și adaptabile. Beneficiarii sunt mai informați și mai atenți la costurile pe termen lung, nu doar la investiția inițială. 

În același timp, digitalizarea și presiunea pe eficiență vor continua să influențeze modul în care sunt concepute și livrate proiectele.

Privind spre 2026–2027, ce va face diferența pentru un birou de arhitectură: dimensiunea echipei, tehnologia, capacitatea de integrare sau viziunea asupra proiectelor? Unde se poziționează OOPY în această ecuație?

Diferența nu va fi dată de un singur factor, ci de capacitatea de integrare: între discipline, tehnologii și viziune. Dimensiunea echipei contează doar în măsura în care susține această integrare. 

Birourile care vor reuși să combine expertiza tehnică, flexibilitatea și o direcție clară de design vor avea un avantaj real. 

OOPY se poziționează tocmai în această zonă – ca un partener capabil să gestioneze complexitatea și să livreze proiecte coerente, de la concept la implementare.