Șapte licitații câștigate, peste 650 de milioane de lei în valoare și un portofoliu care leagă acum trei domenii strategice pentru România, mobilitate, sănătate și apărare, prin terminalul Henri Coandă, Spitalul din Brașov și extinderea Comandamentului de la Sibiu. Așa arată, în cifre, 2025 pentru Leviatan Group. 

Dincolo de ele însă, anul a fost despre altceva, prima organizație din Europa de Est cu triplă certificare BSI Kitemark™ pentru BIM, lansarea Asociației Leviatan și a Academiei „Excelenței ca Obișnuință", și o pondere a costurilor salariale ajunsă la un sfert din cifra de afaceri. Cătălin Podaru vorbește despre anul în care grupul și-a recalibrat strategia, despre diferența reală dintre a folosi BIM și a fi construit în jurul lui și despre motivul pentru care, la Leviatan, digitalizarea a încetat să mai fie un avantaj și a devenit condiție de supraviețuire.

2025 a fost un an foarte vizibil pentru Leviatan Group, atât ca proiecte, cât și ca poziționare în piață. Cum a arătat, de fapt, anul din interiorul grupului dumneavoastră de companii? 

Din interior, 2025 a fost pentru Leviatan Group un an de consolidare și recalibrare strategică, într-un context de piață dificil și impredictibil. Ne-am concentrat atenția asupra proiectelor publice și speciale cu grad ridicat de complexitate și impact real, am finalizat proiecte esențiale în domeniul securității și apărării și am adăugat în portofoliu proiecte de anvergură precum noul Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase din Brașov. În total, am câștigat șapte licitații importante, cu o valoare de peste 650 de milioane de lei. 

În același timp, 2025 a fost un an important pentru transformarea internă a grupului. Am continuat să integrăm automatizarea, inteligența artificială și gestionarea unitară a datelor în fluxurile reale de lucru, astfel încât aceste soluții să susțină direct activitatea specialiștilor, nu să rămână doar inițiative de R&D. Am investit în AI literacy, în dezvoltarea unor noi moduri de lucru și în proiecte de transformare internă tratate cu aceeași seriozitate ca proiectele de business, pentru a crește viteza, precizia și calitatea proceselor. 

Așadar, anul trecut a fost unul în care am întărit fundația pentru următoarea etapă de dezvoltare: un portofoliu mai bine calibrat, procese mai mature și un model de lucru în care tehnologia devine parte din activitatea cotidiană, iar oamenii rămân în centrul transformării.

Cum arată prima jumătate din 2026 din interiorul pieței? Simțiți o schimbare de ritm în investiții sau apetitul pentru proiecte mari rămâne ridicat? 

Prima jumătate a anului 2026 arată o piață aflată mai degrabă într-o etapă de recalibrare decât într-una de accelerare. Există în continuare proiecte și oportunități importante, însă ritmul este inegal, iar evoluția din primele luni pare susținută în mare parte de investițiile deja contractate și intrate în execuție. În același timp, incertitudinea fiscală și legislativă, presiunea asupra costurilor și deficitul de personal calificat limitează vizibilitatea și îi obligă pe toți actorii implicați să fie mai prudenți. 

Nevoia de proiecte mari rămâne ridicată, în special în infrastructura de transport, sănătate, educație, administrație, securitate și apărare. Întrebarea esențială nu este însă dacă există necesitate sau proiecte pregătite, ci în ce măsură finanțarea publică și europeană va putea fi menținută într-un ritm constant și predictibil. Accesul efectiv la fonduri, îndeplinirea reformelor asumate și continuitatea alocărilor bugetare vor determina câte dintre aceste investiții vor ajunge cu adevărat în execuție. 

Din perspectiva noastră, piața nu și-a pierdut potențialul, dar a devenit mai selectivă și mai dependentă de calitatea cadrului de finanțare și de capacitatea beneficiarilor de a pregăti și gestiona proiectele. În acest context, avantajul îl vor avea organizațiile capabile să planifice realist, să controleze costurile și datele și să livreze proiecte complexe la standarde ridicate, chiar într-un mediu mai puțin predictibil.

Leviatan Group a crescut într-o perioadă în care industria construcțiilor a traversat simultan inflație, presiune pe costuri, deficit de personal și accelerarea digitalizării. Ce a devenit mai dificil de controlat într-un business de construcții, costul, timpul sau complexitatea? 

Într-un business de construcții, cel mai dificil de controlat a devenit complexitatea, pentru că ea concentrează și amplifică presiunea asupra costului și timpului. Proiectele actuale presupun volume mari de date, cerințe tehnice și de securitate tot mai sofisticate, coordonare între numeroase specialități și decizii care trebuie luate rapid, fără a compromite calitatea. 

În cazul Leviatan Group, creșterea s-a reflectat în maturitatea organizațională, consolidarea expertizei și capacitatea de a gestiona integrat proiecte complexe, iar certificările internaționale BSI Kitemark™ pentru BIM și Top Employer confirmă această evoluție atât la nivel operațional și tehnologic, cât și în ceea ce privește dezvoltarea organizației și a oamenilor.

Ce proiecte emblematice aveți acum în lucru și care dintre ele definesc cel mai bine direcția în care merge Leviatan Group? 

În prezent, trei proiecte definesc cel mai bine direcția în care merge grupul nostru de companii: proiectarea noului terminal al Aeroportului Internațional „Henri Coandă”, dezvoltarea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ultima etapă de extindere a infrastructurii Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu. 

Împreună, acestea acoperă trei domenii esențiale pentru dezvoltarea și siguranța României, mobilitate, sănătate și apărare, și reflectă capacitatea grupului nostru de a gestiona proiecte de mare anvergură, cu cerințe tehnice și operaționale ridicate. Sunt proiecte care nu se limitează la livrarea unor clădiri, ci contribuie direct la modul în care România va funcționa în următoarele decenii, prin infrastructuri moderne, sigure și adaptate nevoilor reale ale societății.

Cum a influențat primul semestru din 2026 structura costurilor pentru un grup precum Leviatan? Există categorii unde presiunea rămâne semnificativă? 

Primul semestru din 2026 a accentuat presiunile în zona materialelor, energiei, transportului și logisticii. Un factor nou este intrarea CBAM în faza definitivă, mecanism prin care importurile din afara Uniunii Europene pentru materiale cu amprentă ridicată de carbon sunt taxate în funcție de emisiile asociate producției. În practică, această schimbare se reflectă treptat în prețurile oțelului, fierului, cimentului și aluminiului, dar și în costuri administrative suplimentare legate de raportare, certificare și conformare.

O presiune importantă rămâne și în zona forței de muncă. După eliminarea facilităților fiscale din construcții, costurile salariale au ajuns să reprezinte aproximativ 25% din cifra de afaceri a grupului nostru, ceea ce înseamnă că un sfert din veniturile generate este absorbit de anvelopa de personal. În acest context, controlul costurilor depinde tot mai mult de planificarea achizițiilor, contractarea din timp și adaptarea lanțurilor de aprovizionare, nu doar de eficiența din etapa de execuție.

Interviul integral poate fi citit în TOP 100 Arhitecți și Proiectanți 2026. 

DESCOPERĂ NOUA EDIȚIE