Într-o perioadă în care construcțiile se digitalizează accelerat, iar sustenabilitatea devine un criteriu fundamental, Leviatan Design s-a impus ca unul dintre birourile care dau tonul schimbării. Cu o creștere de 34% a cifrei de afaceri în 2024 și proiecte strategice în infrastructura militară și medicală, compania a reușit să transforme inovația tehnologică într-o veritabilă filosofie de lucru.
Am stat de vorbă cu Cătălin Podaru, CEO Leviatan Design, despre ce înseamnă leadership într-o piață aflată în tranziție, despre integrarea inteligenței artificiale în procesele de proiectare și despre maturizarea arhitecturii românești.
Cum a evoluat LEVIATAN în anul financiar 2024? Care au fost principalele repere și realizări care v-au consolidat poziția în piața de arhitectură din România?
În 2024, compania Leviatan Design a înregistrat o traiectorie ascendentă remarcabilă, reușind să devină liderul pieței de arhitectură din România, prin realizarea mai multor proiecte cu impact strategic și creșterea cifrei de afaceri cu 34% față de anul precedent.
Printre reperele esențiale ale anului trecut se numără realizarea și livrarea unor proiecte de infrastructură militară și de sănătate esențiale pentru dezvoltarea României, precum și implicarea activă în consolidarea fondului construit cu risc seismic din Capitală.
În paralel cu dezvoltarea proiectelor de anvergură, 2024 a fost un an în care Leviatan Design a făcut pași importanți în consolidarea ecosistemului digital, gândit pentru a susține procesele complexe. Astfel, compania a identificat oportunități majore în interconectarea și automatizarea fluxurilor de date, pe care le-a transformat în direcții strategice pentru creșterea performanței operaționale.
La câțiva ani după implementarea standardului BIM, Leviatan a continuat să dezvolte propria platformă CIM (Construction Information Management), care integrează fluxurile esențiale din jurul echipei. În plus, compania a avansat către o nouă paradigmă organizațională, denumită AIM (Artificial Intelligence Management), care facilitează utilizarea inteligentă a datelor și a instrumentelor de AI în cadrul activităților, cu efect direct asupra eficienței echipei.
Această orientare strategică către digitalizare și inovație, dublată de un portofoliu solid de proiecte relevante pentru infrastructura esențială a României, a contribuit decisiv la afirmarea Leviatan Design ca lider al pieței de arhitectură din România.
Care au fost cele mai importante proiecte încheiate în 2024 și cum au contribuit acestea la consolidarea poziției voastre de lider?
Anul trecut, mai multe proiecte importante realizate de echipa Leviatan au avut un rol esențial în afirmarea companiei ca lider pe piața de arhitectură din România. Aceste proiecte nu doar că au presupus un grad ridicat de complexitate tehnică, dar au avut și o importanță strategică pentru infrastructura națională, contribuind semnificativ la consolidarea poziției în industrie.
Unul dintre proiectele derulate de Leviatan Design în anul 2024 a presupus proiectarea de noi facilități de depozitare și întreținere a tehnicii militare pentru Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, care să contribuie la întărirea capacităților de apărare ale României și sprijinirea operațiunilor NATO din regiune.
Tot anul trecut a fost încheiată etapa de proiectare pentru noul Spital Județean de Urgență din Reșița, o clădire cu un regim de înălțime de S+P+5E și o suprafață desfășurată de aproximativ 49.000 mp. Proiectul a inclus și clădiri conexe, atingând în total circa 60.000 mp.
Un alt pilon important al activității desfășurate anul trecut de Leviatan Design a fost contribuția la consolidarea clădirilor cu risc seismic din București.
Specialiștii Leviatan au predat către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) zeci de audituri energetice și proiecte tehnice (DALI și DTAC), conformate nu doar pentru a respecta concluziile expertizelor tehnice ce urmăresc creșterea gradului de siguranță a clădirilor, dar și pentru a urmări creșterea eficienței energetice și adaptarea acestora la cerințele actuale de locuire, conform normelor și standardelor în vigoare.
Există diferențe semnificative față de anii 2023-2024, în ceea ce privește cererea, bugetele clienților sau mentalitatea acestora? Observați o maturizare a pieței?
Față de anii 2023–2024, piața de arhitectură din România a trecut în anul 2025 într-o etapă de profesionalizare. Cererea nu s-a diminuat, dar s-a transformat: clienții nu mai caută doar proiecte rapide și atractive vizual, ci soluții bine fundamentate, sustenabile și eficiente energetic.
Nevoia de arhitectură integrată, care să țină cont de bugete realiste, reglementări stricte și un ciclu de viață sustenabil, este mai prezentă ca oricând.
Bugetele alocate serviciilor de arhitectură sunt astăzi gestionate cu mai multă rigoare nu din dorința de a reduce, ci din nevoia de a fundamenta mai bine fiecare decizie — estetică, funcțională sau tehnică.
Apetitul pentru tehnologie - BIM, AI, VR și GIS - a devenit normă, iar sustenabilitatea nu mai este un „nice to have”, ci o cerință de bază.
Această transformare produce o selecție naturală în piață. Rămân relevante birourile care oferă mai mult decât design, adică expertiză, coordonare, responsabilitate și viziune. Așadar, considerăm că anul 2025 aduce o maturizare autentică a profesiei și a pieței arhitecturale românești.
Fragment din interviul complet cu Cătălin Podaru, CEO Leviatan Design, publicat în „Cele mai puternice 100 Firme de Arhitectură”.
Află cine sunt și cum definesc noile tendințe și provocări din piață cei mai puternici 100 de arhitecți și proiectanți din România.
