Complexitatea proiectelor de construcții crește de la an la an, iar presiunea pe termene, costuri și rezultate rapide pune tot mai des la încercare echilibrul dintre eficiență și calitatea procesului de proiectare. În acest context, rolul proiectantului depășește cu mult elaborarea documentației tehnice, devenind un factor esențial în coordonarea specialităților, gestionarea riscurilor și fundamentarea deciziilor care influențează întreaga durată de viață a unei investiții.

Cu un portofoliu care include proiecte complexe din domenii precum infrastructura, sănătatea, educația și dezvoltarea urbană, CDS s-a consolidat ca una dintre companiile importante de proiectare și consultanță din România. Prin investiții constante în digitalizare, metodologii BIM și dezvoltarea echipelor multidisciplinare, compania urmărește să răspundă unor cerințe tot mai ridicate privind calitatea, predictibilitatea și performanța investițiilor.

Am discutat cu Alexandru Fulga, fondator CDS și președinte al Patronatului Proiectanților în Construcții (PPC), despre provocările cu care se confruntă astăzi industria proiectării, despre impactul birocrației și al presiunii comerciale asupra investițiilor, dar și despre schimbările necesare pentru ca proiectarea să fie tratată ca un element strategic în dezvoltarea mediului construit.

CDS gestionează proiecte cu expunere publică ridicată și volume foarte mari de coordonare. 

Cum evitați ca dezvoltarea accelerată a companiei să transforme proiectarea într-un proces rigid și excesiv birocratic?

Creșterea volumului de proiecte și gestionarea unor investiții cu expunere publică ridicată impun un nivel avansat de organizare și coordonare. Cu toate acestea, CDS urmărește în mod constant menținerea unui echilibru între standardizarea proceselor și flexibilitatea necesară procesului de proiectare.

Modelul nostru de lucru se bazează pe echipe multidisciplinare integrate, responsabilități clar definite și proceduri interne concepute pentru a facilita colaborarea și schimbul rapid de informații, nu pentru a adăuga niveluri suplimentare de birocratizare. Standardizarea este aplicată acolo unde generează valoare – prin creșterea eficienței, a predictibilității și a calității livrabilelor – însă deciziile de proiectare și soluțiile tehnice rămân adaptate particularităților fiecărei investiții.

În paralel, menținem structuri de coordonare suple, cu acces direct la factorii de decizie și cu o comunicare permanentă între specialități, ceea ce permite identificarea și soluționarea rapidă a aspectelor tehnice și operaționale. Experiența acumulată în gestionarea proiectelor complexe ne-a demonstrat că performanța nu este rezultatul unui număr mai mare de proceduri, ci al unor procese clare, al unor echipe competente și al capacității de a lua decizii rapide și fundamentate. Acest model ne permite să gestionăm eficient proiecte din domenii foarte diferite, de la infrastructură aeroportuară și sănătate până la educație și dezvoltare urbană, menținând în același timp capacitatea de a adapta soluțiile la specificul fiecărei investiții.

Astfel, dezvoltarea companiei nu este abordată prin creșterea gradului de birocratizare, ci prin consolidarea mecanismelor de colaborare, a instrumentelor de coordonare și a culturii organizaționale orientate către responsabilitate, adaptabilitate și performanță.

În multe proiecte de anvergură, deciziile importante ajung să fie influențate mai mult de bugete și termene decât de calitatea soluției tehnice. 

Cum reușiți să apărați deciziile corecte atunci când presiunea comercială devine foarte mare? 

Considerăm că succesul unui proiect nu poate fi evaluat exclusiv prin respectarea bugetului sau a termenelor de execuție, ci prin capacitatea acestuia de a genera valoare pe întreaga durată de viață a investiției. Din acest motiv, CDS urmărește permanent menținerea unui echilibru între calitatea soluțiilor tehnice, constrângerile financiare și cerințele de timp, asumându-și rolul de partener al beneficiarului și nu doar de furnizor de servicii de proiectare.

Atunci când apar situații în care presiunea comercială poate afecta calitatea soluției tehnice, deciziile sunt fundamentate pe analize obiective privind impactul asupra costurilor de investiție, costurilor de operare, durabilității, mentenanței și flexibilității viitoare a obiectivului. În acest mod, beneficiarul poate înțelege nu doar implicațiile imediate ale unei decizii, ci și efectele acesteia pe termen lung.

În ceea ce privește componenta financiară, considerăm că o mare parte din riscurile asociate compromisurilor tehnice pot fi gestionate printr-o evaluare realistă a investiției încă din fazele incipiente. În cadrul contractelor de tip Design & Build, analizăm încă din etapa de licitație fezabilitatea tehnică și economică a investiției, precum și resursele necesare pentru proiectare și execuție. În celelalte tipuri de contracte, elaborăm și argumentăm devizul general pe baza soluțiilor propuse, astfel încât beneficiarul să poată lua decizii informate și sustenabile.

Referitor la termene, menținerea calității este susținută prin standardizarea proceselor, utilizarea metodologiilor BIM, digitalizarea fluxurilor de lucru și coordonarea multidisciplinară continuă. Aceste instrumente permit identificarea timpurie a neconcordanțelor, reducerea timpilor de reacție și optimizarea procesului de proiectare, fără a transfera presiunea termenelor asupra calității soluțiilor tehnice.

Acest lucru este cu atât mai important în proiectele complexe din sănătate, educație, infrastructură sau dezvoltarea urbană, unde impactul deciziilor tehnice depășește etapa de execuție și influențează modul în care investiția va funcționa pe termen lung.

România continuă să piardă timp semnificativ în zona de avizare și autorizare. 

Care sunt cele mai ineficiente mecanisme pe care le vedeți astăzi în sistem și ce schimbări considerați că ar avea un impact real? 

Din experiența noastră, una dintre principalele provocări ale procesului de investiții din România nu este neapărat complexitatea cerințelor tehnice, ci fragmentarea și lipsa de predictibilitate a procesului de avizare și autorizare. În multe situații, întârzierile sunt generate de suprapuneri de competențe între instituții, interpretări diferite ale acelorași reglementări, lipsa unor termene efectiv respectate și de existența unor fluxuri administrative insuficient digitalizate.

Considerăm că unul dintre cele mai importante proiecte de reformă în acest domeniu este Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor din România (CATUC), inițiativă pe care o susținem, deoarece urmărește simplificarea, corelarea și clarificarea cadrului legislativ existent. Un sistem mai coerent și mai predictibil ar aduce beneficii atât autorităților și investitorilor, cât și comunităților care beneficiază de investițiile realizate. Prin măsurile propuse – de la reducerea duratei proceselor administrative și digitalizarea fluxurilor de avizare, până la integrarea planificării urbane și teritoriale și alinierea la principiile dezvoltării durabile – CATUC are potențialul de a contribui semnificativ la modernizarea sectorului construcțiilor și la creșterea eficienței procesului investițional.

Din perspectiva noastră, un impact real ar putea fi obținut prin accelerarea digitalizării proceselor de avizare și autorizare, astfel încât toate părțile implicate să poată urmări transparent și în timp real stadiul documentațiilor. În egală măsură, este importantă armonizarea modului în care reglementările sunt interpretate și aplicate de diferitele instituții implicate, pentru a reduce situațiile în care aceeași documentație primește solicitări diferite în funcție de autoritatea care o analizează. 

Totodată, creșterea predictibilității procesului presupune existența unor termene clare și a unor mecanisme care să încurajeze respectarea acestora, oferind investitorilor și beneficiarilor o bază mai solidă pentru planificarea proiectelor.

În paralel, considerăm că este necesară consolidarea dialogului dintre administrație, investitori și profesioniștii implicați în dezvoltarea proiectelor, astfel încât procesul de autorizare să își păstreze rolul esențial de verificare și control al calității, fără a deveni un factor de blocaj pentru investițiile publice și private.

Credem că obiectivul nu trebuie să fie simplificarea prin reducerea exigențelor, ci creșterea eficienței și predictibilității procesului administrativ, menținând în același timp standardele de calitate, siguranță și sustenabilitate ale proiectelor.

Vedem tot mai multe proiecte mari anunțate public, însă mai puține ajung să fie implementate exact în forma în care au fost prezentate inițial. 

Cât de mare este astăzi diferența dintre „proiectul din prezentare” și proiectul care se construiește efectiv? 

În mod ideal, diferența dintre proiectul prezentat inițial și cel construit ar trebui să fie minimă. Din experiența noastră, modificările semnificative apar de regulă atunci când etapele de concept și de dezvoltare a proiectului nu sunt suficient corelate cu realitățile tehnice, economice și de reglementare încă de la început.

La CDS depunem un efort constant pentru ca imaginea și conceptul prezentate beneficiarului în fazele inițiale să fie cât mai apropiate de rezultatul final construit. Acest lucru presupune ca încă din etapa de concept să analizăm cu atenție condițiile impuse de documentațiile de urbanism, cerințele beneficiarului, reglementările aplicabile, cerințele esențiale privind calitatea construcțiilor, precum și fezabilitatea soluțiilor tehnice propuse.

În egală măsură, acordăm o atenție deosebită modului în care sunt concepute volumele și fațadele clădirii, astfel încât soluțiile propuse să poată fi realizate în practică și să poată fi susținute atât tehnic, cât și economic pe parcursul dezvoltării proiectului. Considerăm că rolul proiectantului nu este doar să propună o imagine atractivă, ci să construiască încă din faza de concept o soluție credibilă și implementabilă.

Experiența acumulată în proiecte cu grade diferite de complexitate și în domenii variate ne-a arătat că cele mai mari diferențe dintre concept și construcția realizată apar atunci când deciziile esențiale sunt amânate sau când anumite constrângeri sunt ignorate în fazele incipiente. Tocmai de aceea, acordăm o atenție deosebită etapelor de analiză și fundamentare, pentru ca soluțiile propuse să rămână viabile pe tot parcursul dezvoltării proiectului.

Desigur, pe parcursul proiectării și al execuției pot apărea ajustări generate de cerințe suplimentare, optimizări tehnice sau constrângeri de buget și termen. Totuși, atunci când procesul de proiectare este fundamentat corect de la început, aceste ajustări au de regulă un caracter punctual și nu afectează identitatea proiectului. Din acest motiv, în majoritatea proiectelor noastre, conceptul inițial, imaginea arhitecturală și principiile care au stat la baza proiectării se regăsesc într-o măsură foarte mare și în construcția realizată.

În zona proiectelor publice, cât de mult afectează schimbările administrative continuitatea investițiilor și modul în care sunt luate deciziile tehnice? 

Schimbările administrative au, în mod real, un impact semnificativ asupra continuității investițiilor publice, în special în cazul proiectelor complexe, care se desfășoară pe perioade îndelungate și implică numeroși factori de decizie. Modificările de priorități, reorganizările instituționale sau schimbările de echipă pot conduce la reanalizarea unor decizii deja asumate, ceea ce generează întârzieri, ajustări de soluții sau chiar redefinirea unor obiective inițiale ale proiectului.

În acest context, considerăm că una dintre cele mai importante responsabilități ale proiectantului este să asigure continuitatea tehnică a investiției dincolo de schimbările administrative care pot apărea pe parcurs. La CDS, abordăm acest aspect printr-un proces riguros de fundamentare și documentare a deciziilor, astfel încât soluțiile propuse să fie clare, argumentate și ușor de urmărit în toate etapele proiectului.

În egală măsură, acordăm o atenție deosebită trasabilității deciziilor tehnice și menținerii unei documentații coerente, care să permită noilor factori de decizie să înțeleagă rapid contextul, argumentele și obiectivele care au stat la baza proiectului. Acest lucru contribuie la reducerea riscului ca proiectele să fie reluate de la zero sau să sufere modificări care nu aduc valoare reală investiției.

Experiența acumulată în colaborarea cu beneficiari atât din sectorul public, cât și din cel privat ne-a arătat că stabilitatea și continuitatea unui proiect depind în mare măsură de claritatea obiectivelor și de calitatea procesului decizional. Deși contextul administrativ poate influența ritmul de implementare, proiectele fundamentate solid și susținute prin documentații bine argumentate au șanse mai mari să își păstreze direcția și obiectivele inițiale.

Astfel, din experiența noastră, proiectele care reușesc să traverseze cu succes schimbările administrative sunt cele care beneficiază de o viziune clară, de obiective bine definite și de o documentare tehnică solidă. De aceea, încercăm să construim fiecare proiect pe baze suficient de robuste încât deciziile esențiale să rămână valabile și relevante indiferent de schimbările instituționale care pot apărea pe parcursul implementării.

Observați o schimbare reală în nivelul de competență al beneficiarilor și autorităților sau proiectantul continuă să fie actorul care trebuie să „traducă” permanent complexitatea tehnică pentru toți ceilalți implicați? 

Observăm în ultimii ani o evoluție pozitivă atât la nivelul beneficiarilor, cât și al autorităților implicate în procesul de investiții. Experiența acumulată în gestionarea unor proiecte din ce în ce mai complexe a contribuit la o mai bună înțelegere a etapelor de dezvoltare a investițiilor, a cerințelor tehnice și a impactului pe care deciziile îl pot avea asupra costurilor, termenelor și exploatării viitoare a obiectivelor.

În același timp, fiecare actor implicat în proces aduce o perspectivă diferită și legitimă asupra proiectului. Beneficiarii cunosc cel mai bine obiectivele investiției și nevoile operaționale pe care aceasta trebuie să le răspundă, autoritățile au rolul de a asigura respectarea cadrului legal și a interesului public, iar proiectantul contribuie cu expertiza tehnică necesară pentru transformarea acestor cerințe într-o soluție coerentă și implementabilă.

Din această perspectivă, considerăm că rolul proiectantului nu este acela de a „traduce” complexitatea tehnică pentru ceilalți participanți, ci de a facilita dialogul și de a construi un cadru comun de înțelegere între toate părțile implicate. La CDS abordăm fiecare proiect ca pe un parteneriat pe termen lung, în care deciziile sunt fundamentate transparent, iar informațiile sunt structurate și prezentate astfel încât să permită asumarea unor decizii informate și sustenabile.

Acest mod de lucru este susținut de echipe multidisciplinare, care reunesc specialiști din diferite domenii și permit analizarea proiectelor din perspective complementare. Într-un context în care investițiile devin tot mai complexe, capacitatea de a integra expertize diverse și de a menține un dialog eficient între toate părțile implicate devine la fel de importantă ca soluția tehnică în sine.

Experiența noastră în proiecte publice și private ne-a arătat că cele mai bune rezultate sunt obținute atunci când beneficiarul, autoritățile și proiectantul funcționează ca o echipă, având un obiectiv comun și o înțelegere clară a impactului fiecărei decizii asupra investiției. În acest context, valoarea adăugată a proiectantului constă nu doar în expertiza tehnică, ci și în capacitatea de a crea coerență, consens și predictibilitate pe parcursul întregului proces de dezvoltare a proiectului.

CDS lucrează pe proiecte foarte vizibile și complexe. 

Există situații în care ați refuzat proiecte sau compromisuri tehnice, chiar dacă oportunitatea financiară era importantă? 

În activitatea noastră, în special în cadrul proiectelor complexe și cu vizibilitate ridicată, apar frecvent situații în care trebuie gestionat un echilibru delicat între obiectivele de investiție, constrângerile de buget, termenele de implementare și cerințele tehnice ale proiectului. Cu toate acestea, nu ne-am confruntat cu situații în care să fie necesară acceptarea unor compromisuri care să afecteze respectarea cerințelor esențiale de calitate, siguranță, funcționalitate sau conformitate legală.

Considerăm că rolul proiectantului este tocmai acela de a identifica și propune soluții care să răspundă obiectivelor beneficiarului fără a afecta standardele profesionale și cadrul de reglementare aplicabil. În toate proiectele pe care le-am dezvoltat, am urmărit respectarea cerințelor esențiale privind calitatea construcțiilor, a reglementărilor de urbanism, a normativelor tehnice și a tuturor condițiilor impuse prin avize și autorizații.

Desigur, procesul de proiectare presupune permanent analize, optimizări și ajustări, însă acestea au avut întotdeauna ca scop creșterea eficienței investiției și identificarea celor mai bune soluții tehnice și economice, nu diminuarea nivelului de calitate sau a performanței proiectului.

Un rol important îl are și capacitatea echipei de a gestiona proiecte complexe și de a analiza problemele din perspective complementare. Colaborarea dintre specialități permite identificarea unor soluții optimizate, care răspund obiectivelor investiției fără a compromite cerințele esențiale de calitate, siguranță și funcționalitate.

Credem că succesul unei investiții nu se construiește prin compromisuri asupra principiilor fundamentale ale proiectării, ci prin capacitatea de a găsi soluții echilibrate, fezabile și sustenabile, care să răspundă simultan cerințelor beneficiarului și exigențelor profesionale ale domeniului.

În ultimii ani, piața a pus o presiune tot mai mare pe viteza de livrare. 

Care sunt riscurile reale ale acestei accelerări continue asupra calității proiectării și asupra industriei pe termen lung? 

Presiunea pentru reducerea termenelor de proiectare este o realitate pe care o observăm în întreaga industrie, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Beneficiarii își doresc în mod firesc implementarea cât mai rapidă a investițiilor, însă este important să existe un echilibru între viteza de livrare și timpul necesar pentru dezvoltarea unor soluții tehnice mature și bine fundamentate.

Principalul risc al comprimării excesive a termenelor este afectarea procesului de analiză și coordonare care stă la baza unei proiectări de calitate. Atunci când timpul disponibil devine insuficient, există riscul ca anumite soluții să nu fie optimizate la nivelul dorit, ca anumite aspecte de coordonare interdisciplinară să fie identificate mai târziu sau ca oportunități de eficientizare tehnică și economică să nu fie valorificate în totalitate. În final, aceste efecte se pot transfera în etapa de execuție sub forma unor ajustări suplimentare, întârzieri sau costuri care ar fi putut fi evitate printr-o maturizare adecvată a proiectului.

Pe termen lung, o industrie care pune accent exclusiv pe viteză riscă să reducă spațiul necesar pentru inovare, analiză tehnică și dezvoltarea competențelor profesionale, elemente care contribuie direct la calitatea mediului construit.

Această nevoie de echilibru este cu atât mai importantă în cazul investițiilor complexe, unde procesul de proiectare trebuie să integreze cerințe tehnice, operaționale și de reglementare foarte diverse. Indiferent că vorbim despre proiecte din sănătate, educație, infrastructură sau dezvoltare urbană, alocarea timpului necesar pentru analiză, coordonare și fundamentarea deciziilor tehnice rămâne una dintre condițiile esențiale pentru succesul investiției.

La CDS depunem eforturi constante pentru ca presiunea termenelor să nu afecteze standardul de calitate pe care ni l-am asumat. În acest sens, investim în digitalizarea proceselor, utilizarea metodologiilor BIM, standardizarea activităților repetitive, dezvoltarea procedurilor interne și specializarea continuă a echipelor. Aceste instrumente ne permit să creștem eficiența și predictibilitatea procesului de proiectare, fără a transfera presiunea termenelor asupra calității soluțiilor tehnice.

Considerăm că performanța unui proiect nu trebuie măsurată exclusiv prin rapiditatea cu care este livrată documentația, ci și prin capacitatea acesteia de a susține o execuție eficientă și o exploatare durabilă a investiției. Din acest motiv, obiectivul nostru este să livrăm proiecte care respectă termenele asumate, menținând în același timp nivelul de calitate necesar pentru ca evoluția investiției să nu fie influențată negativ de un interval insuficient alocat procesului de proiectare.

Cum vedeți diferența dintre birourile de proiectare care vor rezista și se vor consolida în următorii 5 ani și cele care vor întâmpina dificultăți? 

Care credeți că sunt cele mai mari greșeli strategice din piață în acest moment? 

Cred că în următorii ani diferențele dintre birourile de proiectare se vor face mai puțin prin dimensiune și mai mult prin capacitatea de a gestiona complexitatea. Piața devine tot mai exigentă, proiectele implică un număr tot mai mare de specialități, cerințe tehnice mai complexe și așteptări crescute din partea beneficiarilor, iar acest context favorizează organizațiile care reușesc să combine competența tehnică, capacitatea de coordonare și eficiența operațională.

Din perspectiva noastră, vor avea cele mai mari șanse de consolidare companiile care investesc constant în dezvoltarea echipelor, în digitalizare, în metodologii moderne de lucru și în capacitatea de a livra proiecte integrate. Nu credem că viitorul aparține neapărat celor care livrează cel mai mare volum de proiecte, ci celor care reușesc să mențină un nivel ridicat și constant de calitate, indiferent de complexitatea investiției.

În același timp, capacitatea de colaborare între specialități și gestionarea eficientă a informației vor deveni elemente esențiale. Proiectele actuale nu mai pot fi abordate izolat, iar succesul depinde din ce în ce mai mult de modul în care arhitecții, inginerii, specialiștii BIM, managerii de proiect și beneficiarii lucrează împreună pentru atingerea unui obiectiv comun.

În ceea ce privește provocările pieței, consider că unul dintre cele mai mari riscuri este concentrarea exclusivă asupra termenelor și costurilor imediate, în detrimentul consolidării organizaționale și al investițiilor pe termen lung în competență și tehnologie. Într-un domeniu în care responsabilitatea profesională este semnificativă, sustenabilitatea nu este dată doar de numărul proiectelor aflate în lucru, ci de capacitatea de a livra constant soluții coerente, bine coordonate și asumate tehnic.

În același timp, considerăm că reziliența unei companii este influențată și de capacitatea de a construi un portofoliu echilibrat și diversificat. Birourile care reușesc să activeze în domenii diferite, să lucreze atât cu beneficiari publici, cât și privați și să își dezvolte prezența la nivel regional vor avea o capacitate mai mare de adaptare la schimbările economice și la dinamica investițiilor din piață.

La CDS am urmărit întotdeauna dezvoltarea companiei pe baze solide, prin creșterea competențelor interne, standardizarea și digitalizarea proceselor, dezvoltarea capabilităților BIM și consolidarea colaborării multidisciplinare. Credem că organizațiile care vor continua să investească în aceste direcții vor fi cele care se vor adapta cel mai bine schimbărilor din industrie și vor contribui la dezvoltarea unui mediu construit de calitate.

Într-o piață în care vizibilitatea și brandingul au devenit tot mai importante, cum mai poate fi diferențiată expertiza tehnică reală de simpla percepție de piață? 

Vizibilitatea și brandingul au devenit, fără îndoială, elemente importante în orice industrie, inclusiv în domeniul proiectării. Acestea contribuie la creșterea notorietății și la comunicarea valorilor unei organizații, însă considerăm că, în cazul proiectelor de construcții, reputația pe termen lung se construiește în primul rând prin performanța profesională și prin rezultatele obținute în proiectele realizate.

Expertiza tehnică reală devine vizibilă mai ales în etapele în care proiectele sunt supuse unor provocări complexe: atunci când trebuie găsit echilibrul între calitate, buget și termen, când apar modificări de temă, cerințe suplimentare sau situații care necesită decizii rapide și bine fundamentate. În astfel de contexte se evidențiază capacitatea unei organizații de a coordona eficient echipe multidisciplinare, de a gestiona riscuri și de a menține coerența tehnică a proiectului pe întreaga sa durată de dezvoltare.

Din perspectiva noastră, diferența dintre percepție și expertiză se observă și în modul în care soluțiile proiectate se comportă în etapele ulterioare ale investiției. Calitatea documentației, predictibilitatea în execuție, capacitatea de adaptare la schimbări și performanța obiectivului după punerea în funcțiune reprezintă indicatori mult mai relevanți decât orice mesaj de promovare.

În domeniul proiectării, expertiza se confirmă prin proiectele care ajung să fie implementate cu succes și prin consecvența cu care soluțiile tehnice își demonstrează valoarea pe parcursul dezvoltării investiției. Diferența dintre notorietate și competență devine mult mai vizibilă în momentul în care proiectele intră în execuție și trebuie să răspundă unor constrângeri reale de cost, termen și funcționalitate.

În cazul CDS, credibilitatea s-a construit în timp prin proiectele dezvoltate, prin experiența acumulată în gestionarea unor investiții complexe și prin capacitatea echipelor noastre de a livra constant soluții coerente, bine coordonate și sustenabile. Considerăm că brandingul poate crea vizibilitate, însă în domeniul nostru încrederea se câștigă și se consolidează prin rezultate, prin relațiile de parteneriat dezvoltate cu beneficiarii și prin consecvența cu care sunt respectate standardele profesionale asumate.

Pe termen lung, piața are capacitatea de a diferenția între notorietate și performanță, iar organizațiile care reușesc să le combine pe ambele într-un mod autentic sunt cele care își consolidează cu adevărat poziția.

Există în prezent suficientă forță de muncă pregătită pentru nivelul de complexitate pe care îl cer proiectele actuale sau industria începe să intre într-o criză reală de specialiști? 

Nivelul de complexitate al proiectelor a crescut semnificativ în ultimii ani, atât din perspectiva cerințelor tehnice și de sustenabilitate, cât și a gradului de coordonare necesar între specialități. În acest context, provocarea nu este doar disponibilitatea resurselor umane, ci mai ales dezvoltarea și consolidarea competențelor necesare pentru gestionarea unor proiecte din ce în ce mai complexe.

Observăm într-adevăr o presiune crescută asupra specialiștilor cu experiență, însă considerăm că răspunsul nu poate veni exclusiv din piața muncii, ci și din capacitatea organizațiilor de a investi constant în formarea și dezvoltarea propriilor echipe. Într-un domeniu în continuă transformare, competențele trebuie construite și actualizate permanent, nu doar recrutate.

La CDS acordăm o importanță deosebită dezvoltării profesionale continue, atât prin programe interne de transfer de know-how și mentorat între specialiștii cu experiență și generațiile mai tinere, cât și prin participarea la programe externe de specializare, certificare și perfecționare profesională. Încurajăm implicarea echipelor în activități de cercetare, dezvoltare și adoptare a noilor tehnologii, astfel încât cunoștințele acumulate să fie integrate permanent în practica de proiectare.

În același timp, utilizarea BIM, digitalizarea și standardizarea proceselor contribuie la crearea unui cadru de lucru mai eficient și mai predictibil, însă acestea reprezintă instrumente care susțin competența profesională, nu o înlocuiesc. Valoarea reală rămâne în continuare capacitatea oamenilor de a analiza, coordona și lua decizii tehnice fundamentate.

Din perspectiva noastră, organizațiile care vor reuși să răspundă cel mai bine provocărilor viitoare sunt cele care vor investi constant în oameni, în dezvoltarea competențelor și în construirea unei culturi organizaționale bazate pe învățare continuă. Într-o industrie a cunoașterii, cea mai importantă resursă rămâne expertiza echipelor, iar consolidarea acesteia reprezintă una dintre cele mai sigure investiții pe termen lung.

Dacă ați putea schimba un singur lucru în modul în care funcționează astăzi industria proiectării din România, care ar fi acela și de ce?

Dacă ar fi să schimbăm un singur lucru în modul în care funcționează astăzi industria proiectării din România, acesta ar fi modul în care este evaluată valoarea serviciilor de proiectare. În continuare, proiectarea este privită prea des ca un cost care trebuie redus, deși ea influențează direct calitatea investiției, predictibilitatea execuției, costurile finale, eficiența în exploatare și performanța obiectivului pe termen lung.

Considerăm că prețul serviciilor de proiectare trebuie să reflecte complexitatea reală a investiției, nivelul de responsabilitate asumat de proiectant, calitatea echipei implicate și capacitatea acesteia de a utiliza instrumente moderne de coordonare, precum BIM, digitalizarea fluxurilor de lucru și procesele interne de control al calității. Toate aceste elemente presupun investiții constante în oameni, tehnologie, training, cercetare și dezvoltare, iar acestea nu pot fi susținute într-un sistem care tratează proiectarea exclusiv prin prisma celui mai mic preț.

În acest sens, considerăm esențial ca atribuirea contractelor de proiectare să nu mai fie dominată de criteriul prețului cel mai scăzut, ci să acorde o pondere reală calității propunerii tehnice, experienței echipei, metodologiei de lucru, capacității de coordonare multidisciplinară și performanței soluțiilor propuse pe întreg ciclul de viață al investiției. O selecție orientată exclusiv spre preț creează riscul unor documentații insuficient maturizate, al unor soluții slab coordonate și, în final, al unor costuri suplimentare în etapa de execuție.

La fel de importantă este și corelarea termenelor de proiectare cu nivelul de complexitate al investiției. Un proiect complex are nevoie de timp pentru analiză, coordonare interdisciplinară, optimizare tehnică și validarea soluțiilor. Termenele nerealiste nu accelerează în mod real investiția, ci pot transfera problemele în etapa de execuție, unde corectarea lor devine mai dificilă și mai costisitoare.

Această schimbare de perspectivă este cu atât mai importantă cu cât proiectele actuale sunt tot mai complexe și implică investiții semnificative, atât în sectorul public, cât și în cel privat. În acest context, proiectarea are un rol esențial în coordonarea specialităților, gestionarea riscurilor și optimizarea deciziilor care influențează performanța și sustenabilitatea investiției pe termen lung.

Dacă proiectarea ar fi tratată ca o investiție strategică și nu ca o etapă preliminară care trebuie comprimată ca preț și timp, întreaga industrie ar avea de câștigat. Beneficiarii ar obține proiecte mai predictibile, antreprenorii ar lucra pe documentații mai coerente, iar calitatea mediului construit ar crește în mod semnificativ.