În era digitală, arhitectura nu mai înseamnă doar formă, funcțiune și estetică – ci și date, algoritmi și procese inteligente. Inteligența Artificială (AI) își face loc tot mai vizibil în birourile de arhitectură, schimbând modul în care proiectăm, optimizăm și gândim spațiul construit.

Ce face AI în arhitectură – și de ce contează?

AI în arhitectură înseamnă mult mai mult decât randări automate sau modele 3D. Vorbim despre sisteme care pot:

Genera mii de variante de proiectare în câteva minute (generative design);

Analiza date urbane în timp real (trafic, zgomot, însorire, vânt);

Simula performanța energetică a clădirilor;

Automatiza sarcini repetitive, cum ar fi desenul de detalii sau corectarea coliziunilor BIM.

Exemple din România – pași timizi, dar promițători

Deși AI în arhitectura românească este încă la început, există inițiative remarcabile:

1. Birouri de arhitectură care experimentează AI în faza de concept

Unele firme din București și Cluj folosesc deja algoritmi de generative design în softuri precum Grasshopper + Galapagos (plug-in pentru Rhino) pentru a optimiza forma fațadelor în funcție de orientarea solară. În proiecte de birouri sau locuințe colective, acești algoritmi ajută la maximizarea iluminării naturale și minimizarea supraîncălzirii.

2. Urbanism predictiv în orașe mari

Start-up-uri din zona GIS și tech urban (ex: UrbanAI București) dezvoltă prototipuri care pot evalua în timp real impactul unui nou proiect asupra traficului și infrastructurii – folosind date publice și algoritmi AI.

3. Proiecte academice

La Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, s-au derulat în ultimii ani workshopuri și cercetări pe tema utilizării AI în proiectare parametrică și analiză urbană, în colaborare cu universități din Vest.

Proiecte internaționale care folosesc AI – inspirație globală

1. Sidewalk Toronto (Google / Sidewalk Labs)

Un proiect urban ambițios în Canada, care folosea AI pentru planificarea unui cartier „inteligent”. Deși proiectul s-a oprit, ideile rămân relevante: clădiri modulare proiectate cu ajutorul algoritmilor, infrastructură adaptivă, simulări urbane bazate pe date.

2. The Edge (Amsterdam, Deloitte HQ)

Considerată una dintre cele mai inteligente clădiri din lume, The Edge folosește AI pentru a ajusta în timp real temperatura, lumina, programul sălilor de ședință și chiar parcările – în funcție de comportamentul utilizatorilor.

3. Zaha Hadid Architects + AI

Biroul ZHA este cunoscut pentru utilizarea intensă a AI în generative design. În proiecte precum Beijing Daxing Airport sau King Abdullah Petroleum Studies and Research Center, formele fluide au fost optimizate cu ajutorul algoritmilor pentru eficiență structurală și sustenabilitate.

4. AI + Patrimoniu: reconstruirea Notre-Dame

După incendiul din 2019, AI a fost folosit pentru a analiza scanările 3D anterioare și fotografiile publice pentru a reconstrui digital detalii pierdute – un exemplu de cum AI poate proteja memoria construită.

Risc sau oportunitate?

Desigur, integrarea AI nu e lipsită de controverse:

AI nu înțelege cultura – poate genera soluții „corecte” dar lipsite de spiritul locului;

Biasul algoritmic poate amplifica problemele sociale dacă se bazează pe date distorsionate;

Depersonalizarea designului poate apărea dacă se pune accent doar pe performanță, nu pe poezie arhitecturală.

Concluzie: AI + Arhitectul = o echipă de viitor

În loc să ne temem că AI ne va „înlocui”, mai realist este să vedem cum ne amplifică abilitățile: ne oferă unelte mai bune pentru analiză, simulare și explorare. Adevărata valoare a arhitectului rămâne: gândirea critică, intuiția spațială, sensibilitatea culturală. AI este doar un nou limbaj pe care profesia trebuie să-l învețe.

Sursa: europeanschoolofarchitecture