Un apartament Art Nouveau, un salon cultural contemporan și o viziune despre frumusețea care poate transforma viața de zi cu zi

Într-un București aflat permanent între nostalgie și reinventare, există locuri care nu se limitează la a găzdui evenimente, ci propun o nouă perspectivă asupra felului în care trăim, ne întâlnim și ne raportăm la cultură. KOG7 Culture Hub este unul dintre aceste locuri.

Ascuns la primul etaj al unei clădiri antebelice din Piața Mihail Kogălniceanu nr. 7, spațiul pare mai degrabă un secret bine păstrat decât o adresă aflată în centrul Capitalei. Dincolo de ușile sale se deschide însă un univers în care patrimoniul arhitectural, designul contemporan, arta și conversația cultivată coexistă firesc, într-o formulă care amintește de marile saloane culturale europene.

În urmă cu doi ani, Crăița Țarălungă a decis să transforme acest apartament cu parfum de început de secol XX într-un spațiu dedicat ideilor, creativității și întâlnirilor care contează. Alături de Ioana Capanu, specialist în comunicare și organizare de evenimente si Cristian Colonas (Culture Hub), dar si alti colaboratori care fac parte deja din comunitatea Kog7, a construit un proiect cultural independent care și-a propus să readucă în actualitate valorile dialogului, ale colaborării și ale frumuseții trăite conștient.

„Fiind orădeancă la origine și crescând înconjurată de Art Nouveau, m-am îndrăgostit de acest spațiu. M-a chemat acest loc, în mijlocul Bucureștiului, pentru a fi noua casă a ideilor mele. A fost o inspirație reciprocă, un schimb de energie. Este un omagiu adus Bucureștiului care a fost și care poate redeveni. Un diamant ascuns într-un oraș viu, cu oameni vii”, spune Crăița Țarălungă.

Pentru Ioana Căpanu, miza proiectului depășește dimensiunea culturală propriu-zisă:

„Orașul are nevoie de spații vii, care să ofere prilejul unor reuniuni între oameni motivați de aceleași valori și obiective, oameni care au înțeles importanța colaborării și puterea comunității.”

Un Art Palazzo ascuns în centrul orașului

La prima vedere, KOG7 impresionează prin arhitectura sa. Tavanele înalte, stucaturile originale, ușile elegante și lumina care inundă încăperile păstrează intactă memoria unei epoci în care Bucureștiul era supranumit „Micul Paris”.

Însă adevărata forță a spațiului stă în felul în care trecutul și prezentul sunt aduse în dialog. Apartamentul funcționează simultan ca galerie, salon cultural, spațiu de întâlnire și laborator de idei. Aici au avut loc expoziții de artă, recitaluri de muzică de cameră, lansări de carte, degustări de vin, dezbateri despre patrimoniu, spectacole de teatru independent, workshopuri și chiar sesiuni de yoga în dialog cu arta.

Mai mult decât o galerie, KOG7 este expresia unei filosofii care susține că frumusețea nu trebuie izolată în muzee sau rezervată unor momente excepționale. Ea poate deveni parte din viața cotidiană, din felul în care locuim, lucrăm și ne întâlnim cu ceilalți.

Această idee a fost dusă la cel mai înalt nivel prin proiectul „ARTA de a trăi cu ARTĂ”, unul dintre cele mai ambițioase demersuri găzduite de KOG7 până acum.

Când locuința devine manifest cultural

În cadrul Bucharest Design Festival, mai exact intre 25 si 31 mai, KOG7 a deschis pentru prima dată publicului și partea privată a apartamentului Crăiței Țarălungă. Nu doar galeria, ci întreaga locuință a devenit o experiență culturală imersivă.

Inspirat de apartamentele curatoriate prezentate în timpul Milano Design Week, proiectul a fost realizat împreună cu designerul și arhitectul italian Andrea Novembre, arhitecta și designerul de interior Cosmina Chinciu și artista Marina Aristotel.

Sub conceptul „ARTA de a trăi cu ARTĂ”, apartamentul a fost reinterpretat ca o instalație locuibilă, un manifest despre un nou modus vivendi contemporan în care designul, arta și patrimoniul devin instrumente de echilibru emoțional și reconectare.

„Spațiul este sufletul artei”, spunea Frank Lloyd Wright. În casa Crăiței Țarălungă, această afirmație capătă o formă aproape tangibilă.

Locuința era deja definită de mobilier clasic autentic, atent colecționat și armonizat cu arhitectura interbelică. Intervențiile echipei creative nu au urmărit să transforme radical spațiul, ci să demonstreze că patrimoniul și contemporaneitatea pot coexista și se pot pune reciproc în valoare.

„Intervențiile de design au pornit de la ideea că vechiul și noul nu trebuie să se excludă, ci să intre într-un dialog firesc”, explică Cosmina Chinciu, arhitect si designer.

Diningul: când tavanul devine protagonist

Una dintre cele mai spectaculoase intervenții s-a regăsit în zona de dining. Tavanul original al apartamentului, bogat ornamentat și perfect conservat, a devenit punctul central al amenajării.

Pentru a-l aduce simbolic la nivelul conversației, echipa a creat o instalație formată din oglinzi și obiecte ceramice amplasate pe masa principală. Reflexiile rezultate multiplicau detaliile arhitecturale și transformau tavanul într-un participant activ la experiența vizitatorului.

Masa sculptată din lemn masiv a fost completată de scaune contemporane minimaliste, creând un contrast elegant care sublinia frumusețea ambelor limbaje estetice.

Rezultatul a fost o demonstrație subtilă că designul contemporan nu trebuie să concureze patrimoniul, ci îl poate evidenția.

Dormitorul: o invitație la visare

În dormitor, atmosfera s-a schimbat radical. Spațiul a devenit un refugiu dedicat visării, confortului și frumuseții intime.

Un fotoliu iconic, familiar din marile reviste de design internațional, a fost amplasat într-un colț special creat pentru lectură și contemplare. Două lampadare în tonuri inspirate de trandafirii sculptați ai mobilierului completează atmosfera.

Patul a primit accente strălucitoare, evocând eleganța discretă a hotelurilor boutique de lux.

Ideea centrală a fost aceea a unei vacanțe permanente trăite acasă — o reinterpretare contemporană a confortului, în care esteticul și emoționalul coexistă.

În acest spațiu, artista Marina Aristotel a realizat instalația „Mototol de Frumos”, o lucrare poetică amplasată în apropierea tăbliei patului și interpretată de mulți vizitatori ca o metaforă a viselor, fragilității și speranței.

„Cred că arta nu aparține doar muzeelor și galeriilor; ea poate face parte din viața noastră de zi cu zi, poate da personalitate unui spațiu și poate transforma o casă într-o expresie autentică a celor care o locuiesc”, spune artista.

Dressingul: portretul unei personalități

Poate cea mai personală încăpere a fost dressingul-birou, un spațiu care vorbește despre pasiunile și universul interior al Crăiței Țarălungă.

Colecția de pălării, fotografiile, portretele, obiectele de design, referințele la modă, automobile și artă creează o adevărată arhivă afectivă.

Aici, fiecare obiect pare să spună o poveste. Împreună, ele alcătuiesc un autoportret tridimensional.

O oglindă clasică, repoziționată strategic, a devenit elementul care leagă întregul ansamblu și îi oferă coerență vizuală.

Un dialog între România și Italia

Proiectul a devenit și un exercițiu de dialog cultural internațional.

Vizitatorii au putut descoperi creații semnate de celebrul designer italian Fabio Novembre, una dintre figurile emblematice ale designului contemporan. Printre piesele prezentate s-au aflat și iconicele scaune HIM & HER, devenite simboluri ale designului italian actual.

Alături de acestea au fost expuse lucrările artiștilor salentini Giammarco Mangia și Dario Giancane, reuniți sub conceptul „Materie Vie”.

Folosind lemn recuperat din mare și fier modelat în forme organice, cei doi transmit un mesaj puternic despre sustenabilitate și transformare:

„Nu există deșeuri, ci doar materie care așteaptă o nouă formă de viață.”

În contrapunct, artiștii români Marina Aristotel, Cuzina, Larissa Chireață și Misha Diaconu au completat dialogul cu propriile reflecții despre memorie, identitate și spațiu.

Andrea Novembre și lecția autenticității

Invitatul special al proiectului, Andrea Novembre, continuă tradiția unei familii italiene cu aproape un secol de experiență în arhitectură și design.

După ani petrecuți între Milano și Londra, acesta s-a întors în Salento pentru a continua afacerea de familie și pentru a promova integrarea artei în viața cotidiană.

Experiența de la București l-a impresionat profund:

„A fost o experiență foarte frumoasă datorită atmosferei specifice începutului de secol XX. Am întâlnit oameni care m-au făcut să mă simt ca acasă.”

Mai mult, el observă o calitate rară a publicului românesc:

„Abordarea voastră este mai autentică. Oamenii sunt mai interesați, mai implicați și mai conectați la ceea ce se întâmplă.”

O nouă hartă culturală pentru București

Într-un oraș în care multe spații culturale independente luptă pentru supraviețuire, KOG7 demonstrează că există încă loc pentru proiecte construite în jurul pasiunii, colaborării și viziunii pe termen lung.

Mai mult decât o galerie, mai mult decât o locuință și mai mult decât un centru cultural, KOG7 este o declarație despre felul în care patrimoniul poate fi reactivat prin creativitate și despre cum frumusețea poate redeveni o valoare esențială a vieții urbane.

Casa Crăiței Țarălungă nu este doar un spațiu. Este dovada că arta poate fi locuită.

Iar KOG7 este invitația de a redescoperi un București elegant, cultivat și viu — un oraș în care conversația, designul, patrimoniul și creativitatea se întâlnesc din nou sub același acoperiș.