Quadratum Architecture este unul dintre birourile tinere care s-au afirmat rapid pe scena arhitecturii contemporane din România, prin proiecte publice și comunitare cu impact real asupra orașului și utilizatorilor săi. Cu un parcurs intens, construit într-un context profesional adesea accelerat și impredictibil, Quadratum vorbește deschis despre echilibrul fragil dintre idealism, rigoare profesională și responsabilitate publică.

În acest interviu pentru Arhispec, Patricia Sturzoiu, Partener Quadratum Architecture & Director Creativ, vorbește despre valorile care au rămas constante, despre lecțiile acumulate în primii ani de activitate, provocările proiectelor publice și despre ce înseamnă, pe termen lung, succesul unui birou de arhitectură în România.

1. Cum ați descrie astăzi misiunea și valorile Quadratum? Ce a rămas constant de la început și ce s-a nuanțat în timp?

Quadratum a început într-o perioadă în care eram foarte tineri și, inevitabil, foarte idealiști. Aveam valori clare și o viziune puternică despre ce înseamnă arhitectura bună, dar mai puțină experiență legată de cum se ajunge, concret, la rezultate consistente.

Ce am învățat în timp este cât de mult contează lucrurile mai puțin „poetice”: organizarea, structura, claritatea proceselor, responsabilitățile bine definite. Valorile nu s-au schimbat. Nu ne-am coborât standardele. S-a schimbat însă capacitatea noastră de a construi un cadru care să ne permită să le atingem mai des și mai constant. Astăzi știm că idealismul fără structură rămâne intenție, iar miza reală este ca rezultatele construite să reflecte, cât mai fidel, valorile în care credem.

2. Quadratum este un birou relativ tânăr, dar cu un parcurs intens. Care au fost cele mai importante lecții acumulate în primii ani de activitate?

Una dintre cele mai importante lecții a fost legată de prioritizare. Ritmul în care se lucrează în România este foarte rapid, iar proiectele nu beneficiază de timpul de maturizare pe care îl vedem în țările vest-europene, unde procesele s-au sedimentat în zeci de ani.

Nu putem alege ritmul. Ne adaptăm sau ieșim din joc. În acest context, a trebuit să învățăm ce este esențial să fie clar de la început, ce decizii nu pot fi amânate și cum să evităm risipa de energie — munca făcută de mai multe ori pentru același lucru. Am înțeles devreme cât de importante sunt structura, procedurile și un mod de lucru coerent pentru a putea crește, real, calitatea proiectelor.

3. Cum a evoluat activitatea biroului în 2025? Ce tipuri de proiecte au fost definitorii pentru voi în acest an?

Anul 2025 a fost marcat de o activitate intensă de asistență tehnică pe șantierele proiectelor care au intrat în birou cu aproximativ doi ani înainte. A fost un an de confruntare directă cu realitatea construcției, extrem de valoros din punct de vedere profesional.

În același timp, au intrat proiecte noi, provocatoare, pe care le abordăm acum cu mai multă claritate și cu o înțelegere mai bună a responsabilităților asumate. Am încheiat șantiere importante, precum Labirint, un proiect care a fost recunoscut și premiat și care a confirmat direcția noastră de lucru.

Proiectele educaționale reprezintă în continuare o pondere semnificativă în activitatea noastră, dar lucrăm și pe monumente istorice, spitale, clădiri administrative și proiecte rezidențiale. Diversitatea tipologiilor ne ține conectați și ne obligă să rămânem flexibili și atenți.

4. Ce estimări aveți pentru 2026, din perspectiva volumului de proiecte și a tipologiilor abordate?

Avem mult de lucru și suntem recunoscători pentru aceasta. Pentru 2026 avem deja concretizate proiecte publice și private: școli, grădinițe, piețe publice, clădiri rezidențiale. Portofoliul este divers și echilibrat.

Suntem, de asemenea, în discuții pentru alte tipuri de proiecte și colaborări care ne entuziasmează, dar care se află încă în faza de negociere. Am participat la licitații provocatoare, inclusiv pentru Aeroportul Otopeni, și așteptăm rezultatele acestora. Un obiectiv important pentru acest an este finalizarea șantierelor finanțate prin PNRR.

5. Aveți un portofoliu consistent de proiecte publice și comunitare. Cum vedeți evoluția acestui segment în România în 2026 și pe termen mediu?

În România se construiește mult în acest moment, iar investițiile publice sunt semnificative, în mare parte datorită fondurilor europene. Ne dorim însă ca accentul să se mute tot mai mult de la simpla realizare a proiectelor la calitatea lor arhitecturală.

Calitatea trebuie cerută explicit: prin teme de proiectare bine gândite, prin studii de fezabilitate cu standarde reale, nu formale. Observăm, totuși, o evoluție pozitivă — beneficiarii sunt mai informați, mai atenți și își doresc soluții mai bune și mai durabile.

6. Cum credeți că se va schimba activitatea din domeniul proiectării și construcțiilor în următorii ani? Ce presiuni și oportunități apar pentru birourile de arhitectură?

Privim viitorul cu o anumită reținere, în contextul schimbărilor politice, economice și culturale globale, care vor influența modul în care se construiește, se prioritizează investițiile și se gestionează bugetele.

La nivel de birou, ne concentrăm pe digitalizarea proceselor. Credem că acest lucru ne va oferi, pe termen mediu, mai mult timp pentru ceea ce contează cu adevărat: calitatea proiectelor. Automatizarea și instrumentele digitale pot reduce erorile, pot elimina munca repetitivă și pot deveni aliați reali ai proiectării. Apar instrumente noi, inclusiv AI, iar provocarea este să le folosim inteligent, fără a pierde discernământul profesional. În rest, contextul viitor rămâne deschis — și, într-o anumită măsură, imprevizibil.

7. Quadratum vorbește despre o abordare integrată, care combină eficiența cu creativitatea. Cum se traduce această abordare în deciziile de zi cu zi ale biroului?

Se traduce printr-o muncă constantă de optimizare a modului de lucru. Avem un proiect amplu de digitalizare și reorganizare internă, care presupune o perioadă de adaptare și învățare continuă.

Dezvoltăm și ajustăm permanent proceduri și moduri de lucru, tocmai pentru a putea câștiga timp acolo unde sistemul de proiectare, mai ales în zona publică, nu îl oferă întotdeauna. Eficiența nu este un scop în sine, ci un mijloc prin care putem aloca mai multă energie procesului de analiză și calității arhitecturale.

8. Ce rol joacă utilizatorul final în procesul vostru de proiectare? Cum vă influențează această perspectivă soluțiile arhitecturale?

Abordarea diferă în funcție de program. În cazul locuințelor, utilizatorul este foarte prezent, implicat, iar deciziile legate de modul de viață îi aparțin în mare măsură. Noi ne adaptăm și traducem aceste nevoi în soluții coerente.

În cazul clădirilor publice, utilizatorul final este mult mai greu de definit: copii, profesori, pacienți, medici, comunități întregi. Nu putem discuta cu toți, dar suntem obligați să ni-i imaginăm, să ne punem în locul lor. Arhitectura trebuie să ofere o experiență corectă, dar și una care să inspire și să sprijine viața de zi cu zi.

9. Care sunt cele mai mari provocări în gestionarea proiectelor complexe, cu impact urban și social?

În proiectele complexe, colaborarea cu specialiști foarte bine pregătiți este esențială. Ne-am dori să lucrăm mai des cu birouri internaționale cu experiență vastă, de la care am avea mult de învățat și care ar ridica nivelul rezultatului final.

Din păcate, legislația românească în domeniul licitațiilor de proiectare descurajează adesea aceste colaborări. Am întâlnit frecvent entuziasm inițial din partea partenerilor străini, urmat de retragere atunci când ajung la cerințele legale și contractuale.

La nivel local, colaborăm și cu instituții publice foarte bine pregătite, dar ne lovim și de blocaje cauzate de incompetență sau rigiditate administrativă. În plus, observăm o tendință de a pune accent excesiv pe imagine și randări, în detrimentul analizei și al conceptului. Pentru proiecte cu impact urban și social, această superficialitate este o pierdere majoră.

10. Ce planuri și obiective de dezvoltare aveți, la nivel de companie, pe termen scurt și mediu?

Un obiectiv central este continuarea proiectului de digitalizare și consolidarea modului de lucru integrat. Ne dorim colaborări stabile, pe termen lung, cu specialiști esențiali pentru proiecte complexe, fie prin extinderea echipei, fie prin parteneriate constante.

În prezent, echipa numără aproximativ 60 de colegi și suntem în proces de creștere. Diversitatea proiectelor ne bucură și ne motivează să dezvoltăm o structură capabilă să susțină această complexitate.

11. Există o direcție sau un tip de proiect pe care v-ați dori să îl explorați mai mult în perioada următoare?

Suntem interesați să explorăm mai mult proiectele cu componentă urbană integrată — intervenții care nu se limitează la o clădire, ci influențează spațiul public, mobilitatea și viața comunitară.

12. Privind pe termen lung, ce credeți că va defini succesul unui birou de arhitectură în România?

Contextul este extrem de schimbător. Cred că succesul va fi definit de capacitatea de adaptare fără compromiterea valorilor și a standardelor. De dorința de a face mai bine cu fiecare proiect și de a rămâne relevant și onest, profesional și uman, într-un context dificil.