Spațiile fizice de retail reprezintă locul de întâlnire dintre client și brandul preferat. Prin urmare, experiența pe care o are clientul este foarte importantă. Dacă analizăm în detaliu un spațiu din retail fie că este magazin de fashion, cafenele, supermarketuri, home design, fiecare element contribuie la imaginea de ansamblu: amplasarea, fațada & expunerea produselor în vitrină, iluminatul exterior & interior, mobilarea, materialele alese, culorile și textura finisajelor, perspectivele importante, așezarea produselor, amplasarea casei de marcat și a modului în care
1. Adaptarea la context
În funcție de poziționarea magazinului este recomandat să se țină cont de vecinătăți, de contextul în care se află.
De exemplu, dacă vorbim de un spațiu comercial într-o clădire existentă, în centrul vechi al orașului, atunci studierea clădirii existente și a posibilităților de acomodare a nevoilor este o etapă importantă. De asemenea, există reguli și reglementări legale care stabilesc materialele permise, dimensiunea elementelor de firmă și reclamă și culorile acestora astfel încât la nivel de ansamblu să se obțină spații urbane și străzi comerciale coerente. Dacă ne gândim la o clădire nouă, situată la periferia unui oraș, atunci accesibilitatea, vizibilitatea, așezarea pe parcelă respectând retragerile, regulamentele locale fac parte din adaptarea la context.Dacă luăm în considerare un spațiu în cadrul unui mall, fiecare are reguli clare despre numărul de utilizatori maxim permiși, coridoarele de evacuare, înălțimea la care se amplasează caseta luminoasă, iar proiectul trece printr-o etapă de aprobare din partea mall-ului.
- Conceptul general – Atmosfera creată – poziționare
Fiecare brand are anumite particularități care exprimă valorile intangibile ale companiei care contribuie la percepție și la identificarea facilă a acestuia de către client. În funcție de caz, fiecare magazin exprimă valorile companiei: calitate, eleganță, accesibilitate, dinamică, tradiție, urban, hi-tech, cool, fresh, industrial, curaj, simplitate etc. Rolul arhitectului în acest caz este să înțeleagă ceea ce este important ca experiență pentru client și să reușească prin elementele pe care le propune să alinieze aspectele care țin de estetică, de funcțional, legislație și de cerințe ale beneficiarului.
- Parcursul clientului & layout-ul
Modul în care este ales să se așeze mobilierul conduce clientul prin spațiu într-un anumit mod direcționat care va genera o anumită percepție. De obicei, se analizează cel puțin 2-3 variante astfel încât să se folosească spațiul cât mai eficient, să se obțină o vizibilitate cât mai bună pentru client și parcursul să fie simplu de înțeles. Dacă devine prea labirintic, vom avea nevoie de o hartă ca la muzeu.
Genul de perspective ‘aglomerate’ cu multe produse neorganizate și neierarhizate creează senzația de haos, de dezordine care obosesc percepția și experiența clientului.
Mobilierul pe care sunt așezate produsele, modul de organizare al categoriilor, ierarhiile și legăturile dintre acestea poate nu este observat de client, dar este studiat.
În general, clientul vrea să se orienteze ușor și să găsească repede ce caută, dar pot fi și situații când magazinul este o destinație-showroom, unde clientul merge pentru a testa anumite produse recent apărute. În New York, SUA, Samsung are un showroom/magazin de la care nu se pot cumpăra produsele. Scopul este ca fiecare client să experimenteze produsele, să interacționeze cu diverse tehnologii de tip VR, tablete, ecrane, să petreacă timp cu prietenii, să vină la lansări & prezentări de produs. Practic, vânzarea s-a mutat online, iar magazinul ‘clasic’ a devenit un mod de interacțiune dintre client și brand.
- Vizibilitatea & elementele de branding – vitrina/fațada
Prima impresie pe care o are un client despre un brand, legătura dintre interior și exterior este mediată de fațadă/vitrină. Așadar, trebuie acordată o mare importanță și acestui aspect, cu atât mai mult cu cât prima impresie poate fi și ultima.
- Iluminatul exterior & interior
Un element invizibil, dar care clar face diferența este lumina. Lumina poate să atragă sau să îndepărteze clientul. Lumina naturală este binevenită și este un plus. Lumina artificială este influențată de mai mulți parametri cum ar fi: tipul de corp (liniar, punctual, proiector), temperatura de culoare, înălțimea la care se amplasează, indicele de redare al culorii, geometria corpului de iluminat, așezarea în raport cu mobilierul, lux/mp. Un iluminat corect însoțește clientul și îl conduce prin spațiu. Detaliind temperatura de culoare, aceasta poate fi caldă (2000-3000K), neutră (3000-4500K) sau rece (>4500K). Pentru fiecare spațiu comercial se realizează un studiu luminotehnic pentru a simula modul de iluminare. Un proiect recent al Studio ae în care sunt evidențiate diferite tipuri de iluminat interior, exterior, inclusiv importanța luminii naturale este reconversiei Autogării Chitila.
Provocări
Cele mai mari provocări sunt cele legate de limitările care apar care țin de timp, de legislație, de posibilitatea de execuție, de coordonarea și alinierea viziunii cu execuție. Succesul unui proiect de depinde de trei factori importanți: calitatea conceptului, acceptarea de către client și de calitatea execuției. Fiecare pas contribuie la rezultatul final.
În concluzie, un spațiu comercial reprezintă o extensie fizică a brandului. Un design bine gândit contribuie la o experiență plăcută a clientului, de la circulația simplă, orientarea facilă, la descoperirea produselor preferate. Ne bucurăm că proiectele Studio Ae pe zona de retail precum Reconversia Autogării Chitila a fost remarcat pentru calitatea excepțională și premiat în cadrul Anualei de Arhitectură București 2020.
Proiectele prezentate în acest articol aparțin Studio ae – architecture & evolution – Atelier SEA SRL
Fotografii:
Gusturi românesți – Cosmin Dragomir
Autogara Chitila – Sabin Prodan
