Într-un peisaj arhitectural în continuă schimbare, DRS-Architects a reușit să îmbine expertiza din domenii diferite pentru a crea un birou cu o abordare distinctă asupra designului. Andrei Lefter, fondatorul și managing partner al biroului, ne povestește despre cum fuziunea dintre două entități cu specializări complementare a influențat evoluția filosofiei și a procesului de proiectare al DRS-Architects. De asemenea, Andrei vorbește despre provocările întâmpinate în proiectele diverse ale biroului, de la centre comerciale la clădiri rezidențiale, și despre integrarea sustenabilității și tehnologiilor inovative în arhitectura modernă.

DRS-Architects a evoluat dintr-o fuziune între două entități cu expertiză diferită. Cum a influențat această fuziune filosofia și abordarea voastră în design?

Înainte de a fi un pas strategic în dezvoltarea biroului, fuziunea a fost una firească, urmărind două direcții complementare care ne definesc, de altfel, identitatea. Am pornit de la două tipuri de expertiză: pe de o parte, experiența solidă în arhitectură, proiectare și coordonare tehnică, pe de altă parte, o înțelegere profundă a vizualizării arhitecturale, a comunicării specifice și a noilor tehnologii.

Această combinație ne-a ajutat să lucrăm cu aceeași rigoare atât în faza de concept, cât și în detalii. A modelat modul în care gândim proiectele: pragmatic, dar fără să pierdem din vedere expresivitatea, ancorat în context și, în același timp, deschis la inovație. Alături de partenerii din DRS-Architects, cred într-o arhitectură care rezolvă nevoi reale, dar care are și puterea de a genera dialog, emoție și identitate. Iar această viziune a crescut organic din diversitatea competențelor pe care le-am adus împreună, din prima zi. Suntem tehnici, creativi și conectați la realitatea pieței – în același timp. Iar această dublă identitate ne ajută azi să gestionăm cu aceeași ușurință detaliile tehnice ale proiectelor, dar și strategiile de design, să putem coordona proiecte de anvergură și să propunem soluții relevante în peisajul arhitecturii românești.

Proiectele voastre variază de la centre comerciale mari la clădiri rezidențiale și hoteluri. Care sunt principalele provocări în proiectarea unor tipuri atât de diverse de spații?

Diversitatea proiectelor noastre, de la centre comerciale și hoteluri la locuințe individuale, implică o înțelegere profundă a fiecărui tip de spațiu și a modului în care utilizatorii interacționează cu acesta. Pentru proiectele comerciale, provocarea principală este gestionarea fluxurilor mari de vizitatori și integrarea unor spații flexibile, care să răspundă schimbărilor rapide din piață. Trebuie să găsim un echilibru între eficiența operațională, impactul vizual și experiența utilizatorului. De exemplu, în centrele comerciale, spațiile trebuie să fie deschise și intuitive, să încurajeze circulația naturală și să creeze puncte de interes care atrag vizitatorii.

În cazul clădirilor rezidențiale, provocările sunt diferite. Aici, accentul cade pe confort, intimitate și adaptabilitate. Lucrăm cu forme și materiale care creează o atmosferă caldă, oferind în același timp flexibilitate pentru nevoile locatarilor. Integrarea teraselor, a grădinilor și a soluțiilor de iluminat natural este esențială pentru a transforma locuința într-un spațiu plăcut și funcțional.

Hotelurile adaugă o complexitate suplimentară, deoarece trebuie să combine ospitalitatea cu eficiența operațională. Spațiile publice – lobby-ul, restaurantele, sălile de conferință – trebuie să fie atractive și versatile, în timp ce camerele trebuie să ofere o experiență personalizată și confort maxim. Aici, detaliile de design, materialele și iluminatul joacă un rol crucial în definirea atmosferei.

Indiferent de tipologia proiectului, abordarea noastră este una care pune accent pe interacțiunea dintre formă, funcțiune și context. Ne dorim ca fiecare clădire să corespundă cerințelor clienților, dar, în același timp, să adauge valoare spațiului urban în care este amplasată. Privim mereu proiectele din această perspectivă pentru că avem în vedere dezvoltarea urbană pe termen lung, anticipând pe cât posibil întregul context arhitectural.

Sustenabilitatea este un subiect tot mai important în arhitectură. Cum integrați soluțiile verzi și sustenabile în proiectele voastre fără a compromite estetica și funcționalitatea?

Pentru noi, sustenabilitatea nu este un artificiu tehnologic, ci un mod de a gândi arhitectura. Lucrăm cu strategii pasive – orientare optimă, ventilație naturală, integrarea vegetației – și completăm cu soluții active precum panouri solare sau materiale reciclabile. Important este să nu vedem aceste elemente ca pe niște compromisuri, ci ca pe oportunități de a îmbogăți designul. De exemplu, fațadele verzi sau terasele ample sunt ecologice, dar și expresive din punct de vedere arhitectural.

Sustenabilitatea nu este, pentru noi, un artificiu tehnic pe care îl adăugăm la final, ci un element care influențează proiectul încă de la primele schițe. Ne place să lucrăm cu materialele în mod onest, să folosim lumina naturală ca un element de design și să creăm spații care respiră.

Soluțiile pe care le gândim sunt parte integrantă a conceptului arhitectural. De exemplu, în proiectele rezidențiale și hoteliere, terasele verzi și fațadele ventilate nu sunt doar elemente care îmbunătățesc eficiența energetică, ci și detalii care adaugă profunzime vizuală și contribuie la experiența clientului final. Ne interesează mult relația dintre clădire și mediul înconjurător: cum captează lumina în diferite momente ale zilei, cum se integrează în peisaj, cum oferă confort fără a recurge excesiv la soluții mecanice de climatizare.

În proiectele noastre, strategiile pasive sunt esențiale, cum menționam mai devreme: orientarea optimă a clădirilor maximizează lumina naturală și câștigurile solare iarna, iar dispozitivele de umbrire și fațadele ventilate, cum ar fi cele cu dublă fațadă, grilaje metalice și vegetație verticală, reduc supraîncălzirea pe timp de vară. Ventilația naturală, facilitată de planuri deschise și ferestre operabile, contribuie atât la confortul termic, cât și la calitatea aerului interior.

Ne place să lucrăm cu materialele în mod onest și sustenabil – folosim cât mai mult lemn certificat, piatră naturală sau compozite din materiale reciclate, precum fibrocimentul. Alegem finisaje deschise la culoare, care reflectă căldura și contribuie la stabilitatea temperaturilor interioare. Nu este vorba doar despre performanță tehnică, ci și despre textură, lumină și senzația tactilă pe care o oferă spațiile pe care le creăm.

Un alt aspect esențial este flexibilitatea spațiilor. O clădire sustenabilă nu înseamnă doar un consum redus de energie, ci și capacitatea de a se adapta în timp la nevoile utilizatorilor. Prin urmare, proiectăm interioare modulare, care pot fi reconfigurate fără intervenții majore, și integrăm sisteme inteligente pentru optimizarea consumului de resurse.

Sustenabilitatea nu este, pentru echipa DRS-Architects, doar despre tehnologie, ci despre o filozofie de proiectare care pune în echilibru natura, materialele și oamenii. Un exemplu al practicilor noastre pe acest segment este un proiect recent – un cămin studențesc, care a primit certificare BREEAM Outstanding.

Realitatea virtuală și randările arhitecturale realiste au fost un punct forte al Droid Studio. Cum folosiți aceste tehnologii acum pentru a îmbunătăți procesul de proiectare și relația cu clienții?

Randările fotorealiste și realitatea virtuală sunt parte integrantă din procesul nostru de proiectare. Ne ajută să testăm idei rapid și să explorăm variante de volumetrie, lumină și materialitate înainte ca un proiect să ajungă în șantier. De asemenea, clienții pot experimenta spațiile încă din faza de concept, ceea ce face procesul mai clar și mai interactiv.

Astăzi, continuăm să folosim atât randările fotorealiste, cât și realitatea virtuală ca instrumente complementare și esențiale în etapa de proiectare. Dacă randările rămân un mijloc puternic de a ilustra atmosfera, materialitatea și detaliile unui proiect, realitatea virtuală oferă o alternativă valoroasă, adăugând o dimensiune perceptivă și imersivă care ajută la înțelegerea profundă a spațiului.

Realitatea virtuală este mai mult decât un instrument de prezentare. Este un mod activ de a explora și valida deciziile de proiectare. Ne ajută să testăm proporții, relații între spații și fluxuri de circulație, într-un mod intuitiv și direct. Practic, permite atât echipei de proiectare, cât și clientului, să simtă spațiul încă din fazele preliminare, ceea ce duce la un proces decizional mai rapid și mai fundamentat.

Această metodă de vizualizare alternativă completează randările și oferă, în același timp, o perspectivă diferită asupra atmosferei proiectului. Spre exemplu, în proiectele rezidențiale sau de tip campus, am folosit realitatea virtuală pentru a înțelege mai bine relația dintre interior și exterior, efectul pe care vegetația verticală și curțile interioare îl au asupra percepției utilizatorului sau cum se transformă spațiile comune pe parcursul zilei.

În acest fel, tehnologiile de vizualizare devin parte integrantă a procesului de proiectare, sprijinind colaborarea cu beneficiarii și cu echipele tehnice. Ele oferă claritate, reduc riscul unor neînțelegeri și contribuie la luarea unor decizii asumate, atât funcțional, cât și estetic.

Ați lucrat la proiecte complexe, cum ar fi modernizarea clădirii British Council și Hotelul Aeroportului Tuzla. Care a fost cel mai provocator proiect până acum și ce lecții ați învățat din el?

Fiecare proiect aduce provocări specifice, dar și oportunități de învățare și evoluție. Fie că este vorba despre integrarea unor tehnologii noi, adaptarea la constrângeri de buget și timp sau gestionarea unor imprevizibile descoperiri pe șantier, fiecare etapă a unui proiect contribuie la dezvoltarea noastră ca profesioniști.

În cazul modernizării sediului „British Council”, clădirea, având un caracter istoric, a necesitat adaptarea la cerințe contemporane exigente, atât din perspectiva tehnică, cât și funcțională. Am găsit un echilibru între păstrarea identității arhitecturale și integrarea unor soluții moderne pentru eficiență energetică și confort.

Una dintre provocările majore în cazul abordării clădirilor existente este gestionarea imprevizibilității. Lucrul cu o clădire deja existentă implică adesea descoperiri neprevăzute, cum ar fi structuri ascunse care necesită consolidare sau necesitatea adaptării materialelor și tehnologiilor la un context deja stabilit. Colaborarea strânsă cu specialiști din diverse domenii este esențială pentru a asigura succesul proiectului.

Pe de altă parte, în cazul unei construcții noi, precum proiectarea Hotelului Aeroportului Tuzla, se impune integrarea unei complexități programatice într-o „coajă” funcțională și dinamică. Aceasta presupune armonizarea cerințelor funcționale ale clădirii – zone de cazare, conferințe și servicii conexe – cu o arhitectură capabilă să ofere atât performanță termică și acustică, cât și o prezență spațială distinctivă, ce contribuie la identitatea și experiența utilizatorilor.

Fiecare experiență ne ajută să optimizăm metodele de lucru, să eficientizăm procesele și să oferim soluții mai bine adaptate nevoilor clienților. Considerăm că valoarea unui proiect nu constă doar în rezultat, ci și în experiența acumulată, relațiile consolidate și inovațiile generate, pregătindu-ne pentru provocările viitoare.

Arhitectura trebuie să răspundă atât nevoilor clienților, cât și cerințelor urbane. Cum echilibrați viziunea unui client cu cerințele contextului urban în proiectele voastre?

Arhitectura este un act de echilibru între dorințele clientului și realitatea orașului. Fiecare proiect începe cu o înțelegere profundă a locului – de la morfologia urbană și reglementările locale, până la istoria și dinamica socială a zonei. Clientul vine, de obicei, cu o viziune clară asupra funcționalității, a esteticii dorite sau a impactului pe care își dorește să îl aibă proiectul. Însă noi avem responsabilitatea de a traduce această viziune într-o soluție care nu doar răspunde nevoilor sale, ci și contribuie la peisajul urban într-un mod coerent și sustenabil.

Un exemplu concret este proiectarea clădirilor în zone istorice sau cu un țesut urban deja bine definit. Aici, provocarea este să creăm un dialog între nou și existent, fără ca intervenția noastră să pară intruzivă sau să dilueze identitatea locului. De multe ori, folosim elemente inspirate din arhitectura tradițională, reinterpretate într-un limbaj contemporan – fie că vorbim despre ritmurile fațadelor, proporțiile volumelor sau materialele utilizate.

Am în minte un proiect rezidențial la care lucrăm în prezent, nu departe de București, un cartier întreg unde ne dorim să oferim locuințe confortabile și intime, fără a izola complet construcția de mediul înconjurător. De aceea, gândim fațade permeabile, care creează o relație vizuală subtilă cu strada, și organizăm spațiile interioare astfel încât să maximizeze intimitatea locuirii, fără ca aceasta să însemne ziduri înalte și separare totală, ci dimpotrivă, să invite la conversație, la a crea apartența la comunitate.

Echilibrul între viziunea clientului și cerințele urbane nu înseamnă un compromis, ci o soluție mai inteligentă, în care arhitectura devine un catalizator al calității vieții, atât pentru cei care folosesc direct clădirea, cât și pentru cei care interacționează cu ea zi de zi.

În ce direcție vedeți că se îndreaptă arhitectura în România în următorii 10 ani și cum se pregătește DRS-Architects pentru aceste schimbări?

Observăm un salt semnificativ în industria arhitecturii, marcat de integrarea inteligenței artificiale în procesul de proiectare și adoptarea unor tehnologii de construcție inovative și sustenabile. Ce vedem în prezent ne sugerează trei direcții pentru arhitectura din România: sustenabilitatea, flexibilitatea spațială și integrarea AI în procesul de proiectare. Reglementările europene impun standarde tot mai stricte pentru eficiența energetică, iar România urmează această tendință. Clădirile vor fi eficiente, dar va fi în egală măsură important să genereze un impact minim asupra mediului, utilizând materiale cu amprentă de carbon redusă, sisteme de energie regenerabilă și soluții bioclimatice. La DRS-Architects, integrăm deja aceste principii, proiectând clădiri care maximizează aportul de lumină naturală, optimizează ventilația pasivă și folosesc tehnologii smart pentru managementul consumului energetic.

AI-ul și realitatea virtuală devin parte din procesul de proiectare, transformând modul în care arhitecții gândesc și prezintă spațiul. În ultima perioadă, în cadrul echipei ne-am orientat spre dezvoltarea proceselor de optimizare a sarcinilor repetitive prin utilizarea inteligenței artificiale în proiectare, generând alternative de design mai eficient și accelerând procesul decizional. Acest lucru ne permite să ne concentrăm mai mult pe creativitate și pe soluții personalizate pentru fiecare proiect.

Spațiile multifuncționale devin o necesitate, pe măsură ce stilurile de viață și nevoile utilizatorilor evoluează într-un ritm alert. Clădirile de astăzi nu mai pot fi concepute ca structuri rigide, ci trebuie să permită reconfigurări flexibile - fie că vorbim despre locuințe care se adaptează la munca remote, birouri modulare sau spații comerciale hibride. La DRS-Architects, dezvoltăm soluții care favorizează această flexibilitate funcțională, astfel încât clădirile să poată evolua organic în timp, reducând nevoia de reconstrucție și limitând consumul de resurse.

Ne pregătim pentru o arhitectură care se adaptează schimbărilor, dar mai ales le anticipează, contribuind activ la modelarea unui mediu construit mai sustenabil, mai inteligent și mai conectat cu nevoile oamenilor.