Cu aproape trei decenii de experiență, Șerban Țigănaș, președintele biroului de proiectare Dico și Țigănaș, povestește despre cum tradiția și inovația se împletesc armonios în proiectele companiei. De la colaborări internaționale și implementarea celor mai noi tehnologii digitale, până la o viziune profund umanistă și sustenabilă, biroul continuă să stabilească repere în arhitectură, având ca principal obiectiv crearea unor spații care răspund nevoilor reale ale comunităților.
Dacă ar fi să facem o radiografie a companiei, cum ar arăta ea?
La o radiografie, firma noastră ar apărea sănătoasă. Avem câțiva colegi noi din promoția de arhitecți a anului acesta, care se acomodează foarte bine cu modul nostru de lucru. Lucrăm la proiecte aflate în diferite etape, de fapt în toate etapele, de la ofertare, contractarea proiectelor câștigate, dezvoltarea proiectelor contractate și execuția în șantiere a celor autorizate și finalizate. Hardware-ul și software-ul sunt și ele sănătoase. Aș spune că suntem așezați, stabili și lucrăm așa cum o facem de mult. Practicăm formula hibridă, cu cei care lucrează în birou și cei care lucrează de acasă, în funcție de diferitele faze și nevoi ale proiectelor. Avem câțiva colegi care lucrează locuind în alte orașe din țară. Putem face asta pentru că am creat o anumită cultură în organizație și colegii s-au integrat și au deprins-o. Cred însă că pentru cei noi, care trebuie să crească, a lucra împreună, din birou, este esențial. Dacă ar fi să interpretez radiografia, aș spune că avem un ecosistem complet, cu oameni experimentați și conectați în profesie, cu maturitate și capacitate de a conduce echipe și cu colegi în creștere, aflați în diferite etape ale evoluției lor, care se simt bine într-un mediu colaborativ, care îți transmite siguranță, oferindu-ți și posibilitatea de a contribui creativ.
Cum a evoluat activitatea dumneavoastră în prima jumătate a anului 2024 și ce estimări aveți pentru 2025 și în perspectivă?
Anul 2024 este pe sfârșite, nu aș vorbi doar despre prima jumătate. Aș spune că a fost un an normal pentru noi, nu cel mai bun și nici cel mai puțin bun din istoria de aproape trei decenii a firmei. Pentru că proiectele pe care le abordăm sunt ample, ele durează mai mulți ani și în fiecare sezon avem lucrări aflate fiecare în altă fază, astfel încât toate etapele sunt prezente. Proiecte începute demult și-au continuat drumul spre finalizare prin construcție. S-au încheiat lucrările la mai multe proiecte importante la care am lucrat în ultimii doi-trei ani, pe care le puteți vedea pe site-ul nostru. Am continuat lucrul la proiecte în dezvoltare și le vedem crescând. Am realizat oferte și am câștigat contracte noi. Pentru anul viitor este evident că așteptăm să continuăm ceea ce avem în lucru. Ne dorim proiecte noi, dar depindem, ca de altfel noi toți, de ceea ce se va întâmpla la alegerile acestui sfârșit de an. În contextul actual, întreg sectorul construcțiilor este dependent de rezultatele alegerilor și de strategia viitorului guvern, care la rândul ei este dependentă de contextul internațional, global de fapt, amplu și complicat. Nu suntem la o discuție despre politică, dar construcțiile sunt extrem de sensibile la aceste aspecte.
Cum descrieți abordarea voastră de colaborare cu clienții în timpul procesului de proiectare?
Sunt două categorii mari de clienți cu care lucrăm, cei publici și cei privați. Contractele cu fiecare dintre cele două categorii sunt foarte diferite. Problema este să ne adaptăm culturii specifice clienților noștri fără a ne distorsiona propria abordare. Nu e ușor, pentru că din ambele categorii de clienți, publici sau privați, există cei cu care este ușor de lucrat și cei care sunt dificili. Depinde de oameni, bineînțeles. Depinde de lideri, de competențele și experiența personalului, dar cel mai important lucru este ca ambele părți să își dorească suficient de mult ca ceea ce și-au propus să realizeze împreună să nu fie doar încă un proiect. Am scris o carte despre experiențele noastre, nuanțând și relațiile cu clienții, care sunt foarte particulare, la fel ca cele dintre oameni. Pentru cei care doresc să afle mai mult, ofer această carte: Dico și Țigănaș, primii 25 de ani de arhitectură.
Care sunt provocările cele mai mari pe care le întâmpinați în drumul "de la prima până la ultima zi" a unui proiect?
Provocările, aș spune chiar aventurile uneori, le-am descris în cartea de care tocmai am pomenit, pe larg, pentru cele mai interesante proiecte prin care am trecut. Spun „am trecut” și nu „le-am realizat” pentru că trăiești cu unele proiecte și nu le rezolvi doar. Pentru că mă întrebați despre provocări, e poate momentul să evoc două proiecte extrem de importante pentru Cluj și pentru toată lumea, care cel mai probabil nu vor fi niciodată construite pentru că cei care trebuiau să le asigure finanțarea nu le-au iubit suficient. Sunt cele două spitale pe care le-am proiectat până la ultimul detaliu, Centrul Integrat de Transplant și Spitalul de Urgențe Pediatrice, ambele la Cluj. Pentru a le realiza am colaborat la fiecare cu câte o firmă de proiectare specializată și experimentată în spitale contemporane. Una a fost din Barcelona, cealaltă din Sevilla. Uite așa ajungem din nou la politică și performanțele celor care se instalează în administrație. Sunt două spitale foarte importante care cel mai probabil nu se vor construi, deși e mare nevoie de ele. Asta dacă nu se întâmplă o minune la alegeri și mai ales după aceea.
Tendințele de design sunt într-o continuă evoluție. Cum vă asigurați că munca dvs. rămâne relevantă într-o industrie cu ritm rapid? Căutați în mod activ inspirația și, dacă da, unde o găsiți?
Construcțiile nu se dezvoltă deloc în ritm rapid, din perspectivă calitativă. Doar cantitatea, numărul lor, valorile de investiție și impactul pe care îl au asupra comunităților sunt mari. Construcțiile sunt extrem de conservatoare, deși încearcă să dea impresia că sunt mereu adaptate la prezent și mai ales că se aruncă în viitor, dar nu e chiar așa. Tendințele din design la care vă referiți sunt probabil cele care țin de amenajările interioare, unde anumite materiale și accesorii sunt văzute ca cele din moda vestimentară. În realitate, lucrurile importante sunt mult mai puțin schimbătoare. Funcționalitatea, confortul, sustenabilitatea și mai ales starea de bine de care oamenii au nevoie se adresează corpului și minții omului, care sunt animate de constante senzoriale și culturale și de aspirații stabile. Bineînțeles, există întotdeauna dorința de a fi altfel, la fel de umană, dar nu aceea este cel mai puternic generator al proiectelor. Inspirația nu se caută, ea există sau nu. Când cauți, înseamnă că vrei să imiți ceva care are succes undeva. Inspirația autentică vine din privirea atentă asupra temei și locului pentru care gândești proiectul. La aceasta se adaugă recursul la propriul univers de cunoaștere și apreciere. E un proces subtil, uneori chiar epuizant, dar care ține de a fi arhitect, ceea ce înseamnă a evalua în continuu lumea în care trăim și a gândi soluții pentru a o face mai bună.
Investiți în digitalizarea serviciilor? Ne puteți da câteva exemple de tehnologii digitale implementate și cum acestea îmbunătățesc procesul de lucru sau experiența cu clienții?
Opțiunea pentru digitalizare a fost un criteriu fondator din prima secundă de existență a firmei noastre. Am mizat pe proiectarea asistată de computer, pe modelarea tridimensională încă înainte ca aceasta să devină o practică uzuală, iar mai recent, deși de câțiva ani buni, am trecut la BIM ca practică standard. Am dezvoltat în permanență sisteme proprii de management al proiectelor, de gestiune a resurselor și monitorizare a proceselor. Problemele pe care le-am întâmpinat mereu țin de faptul că e foarte greu să recurgi la informatica avansată dacă colaboratorii, contractorii, administrația și clienții nu o fac, pentru a întregi ecosistemul.
Cum integrați practici de sustenabilitate și ce inițiative sau măsuri luați pentru a vă minimiza amprenta asupra mediului, menținând în același timp creșterea afacerii?
Cred că putem discuta pe două niveluri, cel al proiectelor și cel al firmei. Urmărim sustenabilitatea prin proiectele pe care le realizăm și prin modul în care funcționăm. Despre proiecte pot spune că ele conțin două direcții diferite, dar convergente: ceea ce este cerut prin temă și impus prin legi și norme și ceea ce provine din propria noastră viziune și atitudine despre sustenabilitate. Aceasta nu cere sau oferă o soluție unică. Complexitatea construirii duce la o complexitate a formulelor de asigurare a sustenabilității. Putem și poate merită să discutăm cel mai mult de aceste aspecte, dar am ieși din formatul unui interviu cu mai multe întrebări. Avem convingerea că o mare parte din ceea ce înseamnă cerințele de sustenabilitate ale oricărui proiect provin din concepția arhitecturală, adică funcțiune și formă. Prima trebuie să fie adecvată și flexibilă în același timp, în vreme ce a doua trebuie să fie profundă, ancorată în context, deci neperisabilă. Pe celălalt nivel al modului în care lucrăm în birou, pot spune că economisim resurse, energie, materiale și mai ales timp, care se reflectă asupra tuturor celorlalte, prin diferite tehnici. Spre exemplu, avem în birou un sistem de iluminat cu senzori de prezență care face ca lumina să funcționeze doar atunci când e cineva acolo. La fel și instalația de încălzire, care are setări fine. Reciclăm o serie de materiale cu care lucrăm, colectăm deșeurile separat, așa cum fac din ce în ce mai mulți, astăzi.
Ce considerați că aduce unicitate proiectelor realizate de Dico și Țigănaș?
Încercăm să facem proiecte care să reprezinte comunitatea pentru care sunt destinate. Mă refer la clădirile mari pe care le-am realizat. Distingem atent între interesul public și cel privat, conștienți că acestea există simultan în orice proiect, dar în combinații și proporții specifice, diferite. Fiecare proiect este altfel, în mod profund, chiar atunci când ne referim la programe pe care le-am realizat anterior și de la care preluăm lecțiile învățate. Aș spune că suntem consecvenți principiilor pentru care încercăm mereu să găsim detalii noi, mai bune. Avem teme estetice pe care le-am practicat și dezvoltat, precum transparența și transluciditatea, fluiditatea formelor și a traseelor, suprapuneri de planuri și profunzimi, finisaje reflexive și altele. Avem și teme constructive predilecte, precum structuri mixte, beton-oțel, detalii cu prinderi mecanice, prefabricarea elementelor structurale, etc.
Care credeți că sunt cele mai inovatoare materiale din sectorul de arhitectură și construcții și de ce?
Materialele evoluează prin cercetarea asiduă a marilor firme producătoare, în căutarea unor amprente de carbon tot mai reduse, dincolo de eficiența proceselor de producție și atractivitatea obținută prin marketing. Cred în folosirea adecvată a materialelor și sistemelor mai mult decât în materialele însele ca inovatoare. Materialele trebuie să fie inovator puse în operă, alături unele de altele. De multe ori cred că materialele clasice, cu care ne-am obișnuit, sau chiar unele la care s-a renunțat în timp, reprezintă inovația actuală cea mai spectaculoasă, dacă sunt readuse în atenție și folosință, în manieră inovatoare, contemporană. Lucrul acesta se întâmplă cu lemnul, piatra, materialele ceramice și cu altele, tot mai mult.
Privind către viitor, ce se arată la orizont pentru companie? Există planuri de a vă extinde echipa sau aria de servicii, sau aveți deja proiecte la care trebuie să lucrați?
Pentru noi viitorul se îmbină cu prezentul și are ingrediente solide din trecut. Ne dorim să continuăm pe drumul pe care mergem de ani buni. Ne dorim să progresăm prin folosirea tehnologiilor, învățând în continuu și fiind atenți în jurul nostru, pentru că a proiecta înseamnă a fi extrem de bine conectat. Nu creșterea prin extindere și replicare a structurii în alte piețe ne preocupă acum. Suntem interesați de continuitate și stabilitate, dar și de eficiență și randament. Totul este însă subordonat unui scop unic, fondator: vrem să facem proiecte bune, cu fiecare ocazie.
