Într-o lume aflată într-o cursă contra cronometru pentru reducerea emisiilor de carbon și protejarea resurselor naturale, sectorul construcțiilor se află în centrul unei transformări fundamentale. În România, această schimbare poartă numele NZEB – clădiri cu consum de energie aproape zero – și este mai mult decât un termen tehnic: este o viziune pentru viitorul locuirii, al muncii și al dezvoltării urbane.
NZEB – De la directivă europeană la realitate românească
Conceptul de NZEB a fost introdus la nivelul Uniunii Europene prin Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, care impunea ca:
toate clădirile noi publice să fie NZEB începând cu 1 ianuarie 2019;
toate clădirile noi (publice sau private) să respecte standardul NZEB începând cu 1 ianuarie 2021.
În România, transpunerea legislativă s-a realizat prin modificarea Legii 372/2005 și actualizarea metodologiilor de calcul (MC 001 și MC 002). Direcția este clară: orice clădire nouă trebuie să fie eficientă energetic, să folosească surse regenerabile și să aibă un impact minim asupra mediului.
Cum se aliniază România la trendurile europene?
Țări precum Germania, Danemarca sau Suedia promovează deja:
clădiri „prosumator” – care nu doar consumă, ci și produc energie;
materiale cu amprentă de carbon scăzută;
digitalizarea proceselor de proiectare și operare (BIM, senzori, automatizări).
România, deși mai lentă în implementare, are exemple care indică o schimbare de paradigmă:
Exemplu 1: Școala Gimnazială "Ion Luca Caragiale" din Tulcea
Reabilitată în cadrul unui proiect finanțat prin fonduri europene, clădirea a fost modernizată cu: termoizolație performantă, panouri solare și fotovoltaice, sistem de ventilație cu recuperare de căldură. Rezultat: reducerea consumului de energie cu peste 60%.
Exemplu 2: Clădirea de birouri AFI Tech Park 1, București
Un exemplu de clădire certificată BREEAM Excellent, cu caracteristici apropiate NZEB: fațade ventilate, sistem HVAC eficient, iluminat LED controlat inteligent, stații de încărcare pentru mașini electrice. Impact: eficiență energetică ridicată și confort sporit pentru utilizatori.
Exemplu 3: Casa Solară EFdeN Signature – București
Proiect dezvoltat de studenți români pentru competiția Solar Decathlon și transformat în centru de cercetare și educație NZEB. Integrează: pompe de căldură, panouri fotovoltaice și solare, automatizări smart home, materiale sustenabile. Scop: demonstrarea fezabilității unui stil de viață NZEB în mediul urban românesc.
Clădirile viitorului: provocări și oportunități
Pentru dezvoltatori: Standardul NZEB aduce o presiune inițială în ceea ce privește costurile și know-how-ul tehnic, dar și o diferențiere clară pe piață. Clădirile eficiente energetic vor avea o valoare mai mare, costuri de operare reduse și o atracție crescută pentru cumpărători mai conștienți de impactul ecologic.
Pentru proiectanți și arhitecți: Tranziția spre NZEB înseamnă o schimbare de paradigmă în proiectare. Este nevoie de colaborare interdisciplinară, simulări energetice, analiză de orientare solară, alegerea atentă a materialelor și echipamentelor.
Pentru beneficiari: O clădire NZEB înseamnă confort termic constant, aer curat, facturi reduse, dar și reziliență pe termen lung. Într-o piață imobiliară în schimbare, acestea vor deveni noul standard de calitate.
România 2030: Ce putem aștepta?
- Clădiri publice și locuințe care produc propria energie.
- Sisteme de monitorizare energetică în timp real.
- Extinderea programelor de finanțare pentru renovarea NZEB a fondului construit existent.
- Integrarea criteriilor de mediu și eficiență energetică în urbanismul local.
Viitorul construcțiilor în România nu mai este doar despre metri pătrați și randament financiar. Este despre eficiență, sustenabilitate și responsabilitate. NZEB este cheia către o arhitectură care nu doar răspunde nevoilor prezentului, ci construiește activ un viitor mai bun.
.jpg)
