Pentru un virus precum COVID-19 care circulă prin aer și afectează într-un timp atât de scurt sănătatea celui infectat, este importantă izolarea imediată. Potrivit studiilor, camerele cu presiune negativă ar fi mult mai eficiente pentru împiedicarea răspândirii epidemiei.

E nevoie de o barieră clară între cei infectați și cei care sunt sănătoși. Aceasta este afirmația care a răsunat în toate mediile în ultima perioadă. Și totuși, care este cea mai bună metodă de a separa cele două categorii? Conform specialiștilor, camerele cu presiune negativă ar putea fi o soluție.

Cum funcționează și de ce nu sunt prezente în fiecare unitate medicală?

Scopul unei astfel de camere este foarte simplu. Aerul pe care o persoană îl expiră este automat scos din cameră cu ajutorul unor aspiratoare. Practic, scoți din camera respectivă mai mult aer decât introduci, astfel te asiguri că pacientul primește doar aer curat și nu este expus la un mediu contaminat. Ideea accestor camere îi revine lui Andrew Streifel, un specialist în probleme de mediu din instituțiile medicale care a pus bazele acestor camere în anii 1980. Studiul înainte de inventarea acestei soluții a implicat vizitarea a peste 400 de spitale din întreaga lume și analizarea modului în care pacienții sunt tratați, precum și sfătuirea cu unii din cei mai buni medici din lume. În prezent, deși s-a pensionat, încearcă să ajute prin studiile sale instituțiile medicale în creionarea unei strategii pentru stoparea răspîndirii pandemiei.

Revenind însă la modul de funcționare, practic ce face această încăpere este să curețe aerul din încăpere și să îl elimine pe cel contaminat. Totuși, aceste camere au și câteva trăsături importante: geamurile nu pot fi deschise, iar presiunea este influențată de faptul că întreaga cantitate de aer care trebuie eliminată este cu 30-40% mai mare decât cea care intră.

În acest caz ce se întâmplă cu virusul care ajunge afară?

Acesta este pur și simplu diluat de aerul proaspăt. În timpul zilei virușii sunt expuși la raze UV de la soare, care sunt privite ca un dezinfectant. Totuși, în privința eficienței asupra COVID-19 încă nu este dovedit a fi funcțional, astfel se realizează teste.

Tot procesul pare a fi foarte simplu, totuși la nivel de execuție, un astfel de proiect presupune multă muncă. În anii 1980 când au fost inventate aceste soluții, Streifel s-a confruntat cu o problemă. Având în vedere că virusul nu era vizibil, nu știa dacă acesta este eliminat cu certitudine din încăpere, așadar nu putea dovedi clar eficiența camerei. Însă nu s-a dat bătut. Cu ajutorul unui băț cu fum a urmărit exact ciruitul aerului. Adiacent acestei situații, a intervenit și problema realizării pereților (trebuia să nu rămână nicio fisură și în plus intervenea și problema stratului de protecție pentru rezistență la foc care era pus cu scopul de a păstra fumul în interior). Atfel, camerele respective au ajuns să fie realizate din pereți de beton.

Totodată, a intervenit și situația prizelor existente. O cameră de terapie intensivă are până la 10-12 prize pentru a asigura necesarul pentru toate echipamentele. În acest caz a fost nevoie să le sigileze. La fel și în cazul mochetei. O situație mai specială s-a înregistrat și în cazul tavanului care trebuia să permită vidarea camerei dar, în același timp și circularea conformă a aerului.

Și totuși cum facem să avem mai multe astfel de camere?

Este un procedeu complicat având în vedre că există deja „rețeta” testată și confirmată? Nu. Totuși este complicat să schimbi în prezent foarte multe sisteme care deja au fost create pentru a îndeplini anumite nevoi. Cu atât mai puțin în această perioadă de criză.

Potrivit datelor deținute, la nivelul Statelor Unite ale Americii doar 2-4% din spitale sunt echipate pentru a fi transformate în astfel de camere. E un cost în plus pe care nu toate instituțiile și-l permit. Totodată, conform studiilor, nu toate camerele s-au dovedit a fi funcționale 100%, din cauza unor dotări care nu au performat potrivit indicațiilor.

Totuși, pentru a oferi suport celor care își doresc să încerce astfel de soluții, omul de știință a făcut publice sfaturile sale pentru a ajuta în trasformarea unui spital sau chiar și a unei camere de hotel într-un spațiu mai igienic, potrivit pentru starea de pandemie. Cu siguranță nu reprezintă soluția ideală, însă aceste improvizații nu fac decât să îmbunătățească situația actuală având în vedere că se bazează pe o muncă de cercetare desfășurată de-a lungul a câtorva ani buni în întreaga lume.