Arhitectura nu începe cu forma unei clădiri, ci cu înțelegerea oamenilor, a contextului și a modului în care un spațiu va fi folosit în timp. Dincolo de expresia estetică, un proiect valoros este rezultatul unui proces riguros de analiză, dialog și coordonare, în care fiecare decizie contribuie la echilibrul dintre funcționalitate, eficiență și calitatea experienței de locuire. Această filozofie definește activitatea AOVarchitecture, un birou care, în peste 15 ani de activitate, și-a construit un portofoliu divers și o abordare bazată pe consecvență, atenție la detaliu și responsabilitate față de fiecare investiție.

Am discutat cu Andrei Ologeanu și Dragoș Panfir, Managing Partners AOVarchitecture, despre evoluția biroului, provocările actuale ale profesiei, impactul digitalizării și al sustenabilității asupra procesului de proiectare, precum și despre modul în care arhitectura poate genera valoare pe termen lung, dincolo de imaginea unei clădiri.

După mai bine de 15 ani de activitate, AOVarchitecture și-a construit un portofoliu divers, de la proiecte rezidențiale și dezvoltări urbane până la clădiri multifuncționale, spații medicale și proiecte industriale. Care considerați că au fost cele mai importante etape în evoluția biroului și ce a definit această creștere?

Evoluția AOVarchitecture a fost una construită treptat, prin proiecte, prin experiențe și prin relațiile dezvoltate cu beneficiarii noștri. Pentru noi, creșterea biroului nu a însemnat doar diversificarea portofoliului, ci și maturizarea modului în care înțelegem procesul de proiectare, responsabilitatea față de client și impactul pe care arhitectura îl are în timp.

La început, accentul a fost pus în special pe proiecte rezidențiale, pe case individuale și pe înțelegerea profundă a felului în care oamenii locuiesc. Acest tip de proiect ne-a format foarte mult, pentru că locuința este probabil cel mai personal program de arhitectură. Acolo înveți să asculți, să înțelegi ritmuri de viață, obiceiuri, aspirații și să le transformi într-un spațiu coerent.

O etapă importantă a fost trecerea de la proiecte individuale la proiecte mai complexe: dezvoltări rezidențiale, spații medicale, clădiri multifuncționale sau proiecte cu un grad mai mare de coordonare tehnică. Această diversificare ne-a obligat să ne maturizăm ca birou, să dezvoltăm procese interne mai clare, să lucrăm mai integrat cu specialiștii și să tratăm arhitectura nu doar ca imagine, ci ca sistem complet.

În ultimii ani, o altă etapă importantă a fost validarea unor proiecte AOVarchitecture în contexte profesionale naționale și internaționale, prin nominalizări, selecții, premii sau invitații la evenimente dedicate arhitecturii contemporane. Pentru noi, aceste momente nu sunt un scop în sine, ci o confirmare că direcția pe care am construit-o — atentă la lumină, proporție, context, eficiență și calitatea locuirii — poate avea relevanță și dincolo de relația directă cu beneficiarul.

Credem că această creștere a fost definită de consecvență. Nu am căutat să schimbăm direcția de la un proiect la altul, ci să rafinăm constant ceea ce considerăm esențial: proporția, lumina, relația dintre interior și exterior, eficiența spațiului, calitatea detaliului și capacitatea arhitecturii de a rămâne relevantă în timp.

Spuneți că fiecare proiect începe cu o conversație și că arhitectura trebuie să pornească de la oameni. Cum transformați acest dialog inițial într-o soluție arhitecturală care să răspundă atât nevoilor actuale ale beneficiarului, cât și modului în care acestea vor evolua în timp?

Pentru noi, conversația inițială nu este doar o etapă formală de brief. Este momentul în care încercăm să înțelegem cine sunt oamenii din spatele proiectului și ce așteaptă cu adevărat de la spațiul pe care îl construim împreună. De multe ori, beneficiarii vin cu o listă de funcțiuni, suprafețe sau imagini de referință, dar dincolo de acestea există întrebări mai importante: cum trăiesc, ce îi obosește în spațiile actuale, ce își doresc să schimbe, cum văd familia sau activitatea lor peste cinci sau zece ani.

Transformarea acestui dialog într-o soluție arhitecturală presupune o etapă de filtrare. Nu toate dorințele exprimate la început trebuie preluate literal. Uneori, rolul nostru este să identificăm nevoia reală din spatele unei cerințe. Un beneficiar poate cere o cameră în plus, dar de fapt are nevoie de flexibilitate. Poate cere vitraje mari, dar de fapt caută lumină, deschidere și relație cu exteriorul. Poate cere o casă spectaculoasă, dar ceea ce își dorește este, în realitate, un spațiu care să îi ofere liniște.

Încercăm să proiectăm spații care nu răspund doar momentului prezent. O casă, o clinică sau o clădire de birouri trebuie să poată absorbi schimbări. Familiile se modifică, businessurile cresc, modul de lucru se schimbă. De aceea, flexibilitatea, claritatea circulațiilor, proporțiile corecte și o structură funcțională bine gândită sunt la fel de importante ca imaginea finală.

Piața construcțiilor traversează o perioadă marcată de presiuni economice, modificări legislative și schimbări în comportamentul investitorilor. Cum se reflectă aceste transformări în activitatea unui birou de arhitectură și ce măsuri ați adoptat pentru a vă adapta noului context?

Ultimii ani au schimbat semnificativ modul în care beneficiarii privesc investițiile. Există o atenție mult mai mare la bugete, la etapele de implementare, la costurile de exploatare și la riscurile generate de întârzieri sau modificări legislative. Pentru un birou de arhitectură, asta înseamnă că proiectarea nu mai poate fi privită izolat, doar ca exercițiu de compoziție sau de concept.

Astăzi, arhitectul trebuie să înțeleagă mai bine contextul economic al proiectului. Trebuie să știe când o soluție este justificată, când poate fi optimizată și când riscă să devină o presiune inutilă pentru beneficiar. În cadrul AOVarchitecture, am pus accent pe definirea mai clară a etapelor de lucru, pe comunicarea transparentă cu beneficiarii și pe asumarea deciziilor de proiectare încă din fazele incipiente. O documentație bine structurată, o coordonare atentă cu specialiștii și o discuție realistă despre buget pot evita multe probleme ulterioare.

Am pus tot mai mult accent pe proiecte coerente, nu neapărat complicate. Credem că valoarea arhitecturii nu vine din exces, ci din decizii bine așezate. Într-un context economic tensionat, capacitatea de a simplifica inteligent devine o calitate foarte importantă.

Care considerați că sunt, în prezent, cele mai mari provocări cu care se confruntă birourile de arhitectură din România și unde credeți că există cele mai multe oportunități de dezvoltare?

Una dintre cele mai mari provocări este instabilitatea: legislativă, economică și administrativă. Procesul de autorizare este adesea dificil de anticipat, iar schimbările sau interpretările diferite pot afecta direct ritmul unui proiect. Pentru birourile de arhitectură, acest lucru înseamnă consum de timp, resurse și energie care nu se văd întotdeauna în produsul final, dar care influențează major calitatea procesului.

O altă provocare este legată de percepția asupra serviciilor de proiectare. În România, arhitectura este încă privită uneori ca o etapă obligatorie pentru obținerea unei autorizații, nu ca un instrument real de creștere a valorii unei investiții. Aici credem că profesia are mult de lucrat: să explice mai bine ce produce, ce riscuri reduce și ce valoare adaugă.

În același timp, oportunitățile sunt semnificative. Există o piață care se maturizează, beneficiari mai informați, interes pentru eficiență energetică, pentru calitatea locuirii, pentru dezvoltări mai atent integrate și pentru proiecte cu identitate. Credem că birourile care vor reuși să combine creativitatea cu rigoarea tehnică și cu o bună înțelegere economică a investiției vor avea un avantaj important.

Beneficiarii sunt astăzi mult mai atenți la eficiența investiției, costurile de exploatare și flexibilitatea spațiilor. Cum reușiți să găsiți echilibrul între calitatea arhitecturală, constrângerile bugetare și așteptările tot mai complexe ale clienților?

Echilibrul apare atunci când proiectul este gândit corect de la început. Bugetul nu trebuie privit ca o limitare care anulează arhitectura, ci ca un cadru în care deciziile trebuie prioritizate. Nu orice element trebuie să fie spectaculos. Uneori, calitatea vine din proporție, din lumină, din modul în care este organizat spațiul, dintr-un detaliu bine rezolvat sau dintr-o relație corectă cu terenul.

Încercăm să identificăm zonele în care investiția produce cel mai mare impact. De exemplu, o orientare bună a casei, o anvelopă eficientă, o compartimentare clară sau o relație bine controlată cu exteriorul pot aduce beneficii pe termen lung mai mari decât unele elemente decorative costisitoare. În același timp, sunt situații în care anumite investiții merită făcute pentru că influențează direct confortul, consumul sau durabilitatea clădirii.

Important este ca beneficiarul să înțeleagă consecințele fiecărei decizii. Când discuția este transparentă, se poate construi un proiect echilibrat, în care arhitectura nu este sacrificată, dar nici desprinsă de realitatea economică.

Sustenabilitatea și standardele nZEB au devenit o componentă esențială a proiectării. Din experiența dumneavoastră, cât de pregătită este piața din România pentru această schimbare și ce obstacole întâmpinați cel mai des în implementarea unor soluții cu adevărat sustenabile?

Piața este mai pregătită decât era acum câțiva ani, dar credem că suntem încă într-o etapă de tranziție. Există mai mult interes pentru eficiență energetică, pompe de căldură, panouri fotovoltaice, ventilație cu recuperare de căldură sau materiale performante. Beneficiarii înțeleg tot mai bine că o clădire eficientă nu înseamnă doar respectarea unei cerințe legale, ci costuri mai mici de exploatare și un confort mai bun.

Totuși, unul dintre obstacole este faptul că sustenabilitatea este adesea redusă la o listă de echipamente. O clădire nu devine sustenabilă doar pentru că are panouri fotovoltaice. Ea trebuie gândită corect de la nivel de amplasare, orientare, volumetrie, protecție solară, anvelopă, materiale și scenarii de utilizare. Cele mai bune soluții sustenabile sunt cele integrate, nu cele adăugate la final.

Un alt obstacol este costul inițial. Chiar dacă pe termen lung multe soluții sunt justificate, beneficiarii evaluează investiția prin prisma bugetului imediat. De aceea, rolul nostru este să propunem soluții realiste, adaptate fiecărui proiect, și să explicăm diferența dintre o economie aparentă și o optimizare reală.

Digitalizarea și noile tehnologii transformă rapid modul în care sunt proiectate și gestionate clădirile. Cum vedeți impactul acestor schimbări asupra profesiei de arhitect și ce instrumente considerați că vor deveni indispensabile în următorii ani?

Digitalizarea schimbă deja profesia, dar credem că impactul cel mai mare nu este doar în viteză, ci în modul în care putem controla mai bine complexitatea. Proiectele implică tot mai multe specialități, cerințe energetice, scenarii de utilizare și constrângeri tehnice. Instrumentele digitale devin esențiale pentru coordonare, verificare și comunicare.

BIM-ul, modelarea 3D, simulările energetice, vizualizările realiste și platformele de colaborare vor deveni tot mai importante. Ele ajută beneficiarul să înțeleagă mai bine proiectul, reduc erorile de coordonare și permit luarea unor decizii mai informate înainte de șantier.

În același timp, credem că trebuie să fim atenți să nu confundăm instrumentul cu arhitectura. Tehnologia poate accelera, clarifica și optimiza, dar nu poate înlocui judecata profesională, intuiția spațială și responsabilitatea față de context. Arhitectul viitorului va trebui să fie mai tehnic, mai conectat la date, dar și mai capabil să păstreze sensul uman al proiectului.

Dincolo de procesul de proiectare, sunteți implicați până la implementarea proiectelor în șantier. Care sunt cele mai frecvente dificultăți pe care le întâlniți în această etapă și cum pot fi ele depășite printr-o colaborare mai eficientă între arhitecți, beneficiari, constructori și autorități?

Șantierul este etapa în care proiectul se confruntă cu realitatea. Cele mai frecvente dificultăți apar din lipsa de coordonare, din interpretarea greșită a detaliilor, din schimbări făcute fără consultarea proiectanților sau din presiuni de buget și timp. Chiar și un proiect bine gândit poate pierde mult dacă implementarea nu este atent urmărită.

Pentru noi, implicarea în șantier este foarte importantă. Nu pentru a controla excesiv procesul, ci pentru a proteja coerența proiectului. Sunt decizii care par mici în execuție, dar care pot modifica radical calitatea finală: poziția unui gol, un detaliu de fațadă, o pantă, un rost, un material înlocuit fără criterii corecte.

Credem că soluția este colaborarea timpurie și transparentă. Beneficiarul trebuie să înțeleagă rolul fiecărei părți, constructorul trebuie implicat în mod profesionist, iar arhitectul trebuie să rămână prezent în proces. O cultură a colaborării reale, nu doar a transferului de responsabilitate, ar îmbunătăți semnificativ calitatea construcțiilor din România.

Dacă priviți piața de arhitectură și construcții din perspectiva următorilor cinci ani, care sunt schimbările pe care le considerați inevitabile și cum credeți că ar trebui să se pregătească birourile de proiectare pentru ele?

Credem că următorii ani vor aduce o selecție mai clară în piață. Beneficiarii vor fi mai atenți la costuri, la eficiență și la seriozitatea procesului de proiectare. Nu va mai fi suficient ca un proiect să arate bine. Va trebui să fie justificat tehnic, economic și funcțional.

Eficiența energetică va deveni o cerință firească, nu o opțiune. Digitalizarea va fi tot mai prezentă, iar birourile care nu își dezvoltă capacitatea de coordonare tehnică și comunicare clară vor avea dificultăți. În același timp, credem că va crește interesul pentru proiecte mai bine adaptate contextului: locuințe mai eficiente, dezvoltări mai responsabile, conversii, reabilitări și intervenții pe fond construit existent.

Birourile de proiectare trebuie să investească în procese, în echipe și în capacitatea de a oferi consultanță reală, nu doar desen. Arhitectura va rămâne o profesie creativă, dar va trebui să fie tot mai mult și o profesie de sinteză, de coordonare și de responsabilitate.

Există un proiect din portofoliul AOVarchitecture pe care îl considerați reprezentativ pentru valorile și direcția biroului? Ce îl face relevant dincolo de soluțiile arhitecturale propuse?

Ne este dificil să alegem un singur proiect, pentru că direcția AOVarchitecture nu este definită de o lucrare izolată, ci de o continuitate de preocupări care se regăsesc în mai multe proiecte: relația dintre interior și exterior, controlul luminii naturale, intimitatea, eficiența spațiului și capacitatea arhitecturii de a crea o stare de liniște.

Sunt proiecte în portofoliul nostru care exprimă aceste teme în moduri diferite. DGI House vorbește despre curtea interioară ca nucleu al locuirii și despre felul în care lumina poate organiza o casă din interior. BLD House duce mai departe ideea de introversiune și de locuire protejată, în care casa se deschide selectiv către propria curte. RDC House exprimă relația cu peisajul, eficiența energetică și integrarea soluțiilor tehnice într-o experiență de locuire coerentă.

Faptul că o parte dintre aceste proiecte au fost selectate, nominalizate sau premiate în contexte profesionale ne bucură, dar ceea ce rămâne important pentru noi este că ele exprimă consecvent aceeași preocupare pentru calitatea spațiului și pentru felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi.

Dincolo de aceste exemple, ceea ce ne interesează este ca fiecare proiect să fie mai mult decât o imagine. Un proiect devine relevant atunci când reușește să răspundă modului real în care oamenii trăiesc, când creează confort, orientare, intimitate și sens. Pentru noi, valorile biroului se văd nu doar în forma finală a clădirilor, ci în felul în care acestea reușesc să îmbunătățească viața de zi cu zi.

Care sunt principalele direcții de dezvoltare pe care vi le-ați propus pentru AOVarchitecture în perioada următoare? Există tipologii de proiecte, piețe sau competențe pe care intenționați să le dezvoltați în mod special?

În perioada următoare ne dorim să consolidăm direcția pe care am construit-o deja, dar să o ducem către proiecte tot mai complexe și mai bine integrate. Zona rezidențială rămâne importantă pentru noi, însă ne interesează în mod special proiectele în care putem avea un impact mai amplu: dezvoltări urbane, clădiri multifuncționale, spații medicale, proiecte de birouri, intervenții cu componentă de regenerare sau proiecte internaționale.

Ne dorim să dezvoltăm și mai mult partea de design integrat, în care arhitectura, interiorul, peisajul, eficiența energetică și detaliul tehnic sunt gândite împreună. Credem că valoarea unui proiect vine din coerența tuturor acestor straturi.

De asemenea, vrem să investim în procese digitale, în comunicare vizuală mai clară și în capacitatea de a gestiona proiecte cu un grad mai mare de complexitate. Pentru noi, dezvoltarea nu înseamnă neapărat mai multe proiecte, ci proiecte mai bine construite, mai relevante și mai aproape de valorile biroului.

Ne interesează, de asemenea, o deschidere mai mare către contexte internaționale, fie prin proiecte, fie prin participări, selecții sau invitații care pot aduce practica AOVarchitecture într-un dialog mai larg despre arhitectura contemporană.

Dacă ați putea schimba un singur lucru în modul în care se proiectează și se construiește astăzi în România, care ar fi acela și de ce?

Am schimba modul în care este privit procesul de proiectare. În România, de multe ori proiectarea este tratată ca o etapă care trebuie parcursă cât mai repede pentru a ajunge la autorizație sau la șantier. Credem că aici se pierde foarte mult. Un proiect bine gândit la început poate economisi bani, timp și probleme în execuție. Poate crește valoarea investiției și poate produce spații mai bune, mai eficiente și mai durabile.

Ne-am dori ca proiectarea să fie privită ca o etapă strategică, nu birocratică. Arhitectul nu este doar cel care desenează o clădire, ci cel care poate organiza nevoile beneficiarului, constrângerile terenului, bugetul, legislația, soluțiile tehnice și calitatea spațiului într-o direcție coerentă.

Dacă am reuși să acordăm mai mult timp și mai mult respect acestei etape, credem că am construi mai bine. Nu neapărat mai scump, nu neapărat mai spectaculos, ci mai responsabil, mai clar și mai durabil.