În spatele fiecărei investiții de succes se află o serie de decizii care încep cu mult înainte de faza de execuție. Pentru Cubicon Invest, proiectarea, consultanța tehnică și accesarea finanțărilor nerambursabile nu reprezintă etape separate, ci componente ale aceluiași proces, construit în jurul sustenabilității și al valorii pe termen lung.
Cu o experiență care acoperă proiecte complexe din domeniul construcțiilor, infrastructurii și investițiilor publice, compania promovează o abordare integrată, în care succesul nu este definit doar de finalizarea lucrărilor, ci de capacitatea proiectului de a genera beneficii reale pentru beneficiari și comunități.
Am discutat cu Cristina Cuceu, Director General Cubicon Invest, despre provocările proiectării integrate, relația dintre finanțare și dezvoltare, importanța anticipării riscurilor și transformările care modelează viitorul investițiilor în construcții.
Cubicon Invest îmbină proiectarea tehnică cu consultanța pentru accesarea fondurilor nerambursabile. Cum influențează această dublă expertiză modul în care gândiți proiectele încă din faza de concept?
Cred că una dintre cele mai mari probleme ale pieței este faptul că prea multe proiecte sunt gândite separat: mai întâi se caută finanțarea, apoi se face proiectarea, iar la final se încearcă adaptarea investiției la realitate. Din experiența mea, această abordare generează multe dintre dificultățile pe care le vedem ulterior în implementare sau exploatare.
La Cubicon Invest încercăm să privim lucrurile invers. Atunci când discutăm despre un proiect, nu ne întrebăm doar dacă poate fi finanțat sau dacă poate fi construit. Ne întrebăm dacă va funcționa, dacă va genera valoare, dacă va putea fi întreținut și dacă va rămâne util comunității sau beneficiarului și peste zece sau douăzeci de ani.
Faptul că îmbinăm proiectarea tehnică cu consultanța pentru finanțări nerambursabile ne oferă o perspectivă completă asupra investiției încă din faza de concept. Putem analiza simultan fezabilitatea tehnică, eligibilitatea finanțării, sustenabilitatea economică și impactul pe termen lung al proiectului. Astfel, nu proiectăm doar pentru a obține o finanțare și nici nu urmărim finanțarea de dragul investiției. Obiectivul nostru este să construim proiecte care pot fi implementate cu succes și care continuă să genereze valoare mult după finalizarea lucrărilor.
Personal, consider că adevărata măsură a unui proiect nu este momentul inaugurării, ci modul în care acesta răspunde nevoilor pentru care a fost creat ani la rând după ce investiția a fost finalizată.
Gestionați proiecte complexe, de la arhitectură și structură până la infrastructură și rețele. Cum reușiți să coordonați eficient toate aceste specialități fără a pierde din coerența soluției finale?
Din experiența mea, proiectele nu eșuează din lipsă de competență tehnică. În România avem specialiști foarte buni în toate domeniile. Problemele apar atunci când fiecare își optimizează propria disciplină fără să privească imaginea de ansamblu.
Cred că una dintre cele mai mari provocări ale industriei construcțiilor este capacitatea de a transforma expertize individuale valoroase într-o soluție unitară. Arhitectura, structura, instalațiile, infrastructura sau rețelele nu reprezintă obiective separate. Ele trebuie să contribuie împreună la funcționarea unei singure investiții.
De aceea, coordonarea nu înseamnă doar organizarea unor ședințe sau verificarea unor planșe. Înseamnă construirea unei viziuni comune asupra proiectului și asumarea responsabilității pentru rezultatul final. Încercăm ca fiecare specialist implicat să înțeleagă nu doar propria contribuție, ci și impactul pe care deciziile sale îl au asupra întregului proiect.
Personal, consider că beneficiarul nu cumpără proiecte de arhitectură, proiecte de structură sau proiecte de instalații. Beneficiarul cumpără o soluție funcțională care trebuie să răspundă unei nevoi reale. Dacă la final toate specialitățile sunt corecte individual, dar investiția nu funcționează eficient ca întreg, atunci ne-am îndeplinit doar parțial misiunea.
În viitor, succesul proiectelor va depinde tot mai puțin de performanța individuală a unei discipline și tot mai mult de capacitatea echipelor de a colabora, de a comunica și de a construi soluții integrate. Cred că aceasta este direcția în care trebuie să evolueze întreaga industrie și este una dintre valorile pe care încercăm să le promovăm constant în cadrul Cubicon Invest.
Proiectele finanțate din fonduri europene vin cu constrângeri clare de eligibilitate. Cum transformați aceste constrângeri în soluții viabile, fără a afecta calitatea proiectului?
Constrângerile nu trebuie privite doar ca limitări, ci și ca un cadru care obligă la claritate și disciplină în proiectare. Atunci când cunoști bine regulile de finanțare, poți să construiești soluții care respectă criteriile de eligibilitate fără să sacrifici funcționalitatea sau calitatea. Important este să găsești echilibrul între cerințele programului și nevoile reale ale beneficiarului. De multe ori, diferența o face modul în care formulezi soluția tehnică și capacitatea de a anticipa din timp unde pot apărea blocaje, ajustări sau interpretări restrictive.
În practică, multe proiecte întâmpină dificultăți în etapa de implementare, nu în cea de proiectare. Care sunt cele mai frecvente probleme pe care le observați și cum le anticipați din fazele inițiale?
Contrar percepției generale, cele mai multe probleme ale unui proiect nu apar în șantier. În realitate, ele sunt generate mult mai devreme, în fazele de definire, planificare și proiectare, iar execuția nu face decât să scoată la suprafață riscuri, necorelări sau decizii care nu au fost identificate și gestionate corespunzător la momentul potrivit. În practică, dificultățile apar de regulă din necorelarea dintre obiectivele beneficiarului, resursele disponibile, documentația tehnică, termenele asumate și condițiile reale din teren. De multe ori, proiectele sunt privite ca o succesiune de etape separate, când în realitate ele reprezintă un proces continuu în care fiecare decizie influențează etapa următoare.
Din acest motiv, încercăm să tratăm proiectarea ca pe începutul implementării, nu ca pe o simplă obligație administrativă. Analizăm încă din fazele incipiente aspecte legate de avizare, condițiile de amplasament, bugetele disponibile, riscurile de execuție, etapizarea lucrărilor și capacitatea reală de implementare a investiției. Cu cât aceste întrebări sunt adresate mai devreme, cu atât șansele de succes cresc semnificativ.
Personal, cred că una dintre cele mai costisitoare greșeli în dezvoltarea unei investiții este amânarea problemelor. Problemele ignorate în faza de concept devin provocări în faza de proiectare, iar provocările netratate în proiectare se transformă aproape întotdeauna în costuri suplimentare și întârzieri în execuție.
De aceea, la Cubicon Invest, nu considerăm că rolul nostru este doar să elaborăm documentații tehnice. Rolul nostru este să identificăm din timp riscurile care pot afecta investiția și să ajutăm beneficiarul să ia decizii informate înainte ca acestea să devină probleme reale. În opinia mea, valoarea unei echipe de consultanță nu se măsoară prin modul în care rezolvă problemele apărute, ci prin numărul problemelor pe care reușește să le prevină.
Experiența în proiecte publice și instituționale implică o relație directă cu autoritățile. Cum gestionați această relație pentru a menține predictibilitatea proiectelor?
Relația cu autoritățile trebuie construită pe claritate, rigoare și continuitate. În astfel de proiecte, predictibilitatea nu vine din rapiditate, ci dintr-o bună pregătire a documentelor, din comunicare corectă și din înțelegerea procedurilor. Este important să existe un dialog profesionist, în care fiecare etapă este susținută cu argumente și documente bine pregătite. În același timp, credem că realismul este esențial: nu promitem termene sau rezultate care nu pot fi susținute procedural, pentru că în final încrederea se construiește prin consecvență.
Accesarea fondurilor nerambursabile este un proces competitiv și adesea imprevizibil. Ce face diferența între un proiect care obține finanțare și unul care nu?
În cele mai multe cazuri, diferența nu este dată doar de idee, ci de maturitatea proiectului. Un proiect are șanse mai mari atunci când este bine fundamentat, răspunde clar unei nevoi reale, are obiective coerente și este susținut de o documentație tehnică solidă. Contează foarte mult și felul în care sunt corelate partea tehnică, partea financiară și justificarea investiției. De multe ori, proiectele pierd nu pentru că nu sunt valoroase, ci pentru că nu sunt suficient de bine structurate sau nu reușesc să demonstreze clar impactul și fezabilitatea.
Diversificarea serviciilor este un avantaj, dar poate deveni și o provocare operațională. Cum ați construit structura echipei pentru a susține această complexitate?
Am încercat să construim o echipă în care competențele diferite să se completeze, nu doar să coexiste. Într-un domeniu atât de dinamic, diversificarea funcționează doar dacă există o structură internă clară, responsabilități bine definite și oameni care înțeleg atât partea lor de specialitate, cât și logica generală a proiectului. Pentru noi, a fost important să formăm un mod de lucru bazat pe colaborare reală, nu pe transmiterea fragmentată a sarcinilor. Complexitatea poate fi gestionată bine atunci când există încredere în echipă și o cultură profesională orientată spre soluții.
În contextul actual, eficiența costurilor devine esențială pentru beneficiari. Cum reușiți să optimizați soluțiile tehnice fără a compromite durabilitatea și performanța?
Optimizarea este o componentă firească a oricărui proiect și cred că cele mai bune rezultate apar atunci când beneficiarul, proiectantul și constructorul urmăresc același obiectiv: realizarea unei investiții eficiente și sustenabile pe termen lung. În ultimii ani, observ însă că termenul de „optimizare” este utilizat tot mai frecvent pentru a descrie simpla reducere a costului inițial, fără o analiză suficient de riguroasă a impactului pe care anumite decizii îl pot avea ulterior.
Din experiența mea, optimizarea reală nu înseamnă să construim mai ieftin, ci să găsim soluția tehnică cea mai echilibrată. O economie obținută astăzi poate genera costuri semnificativ mai mari în exploatare, mentenanță sau în intervențiile necesare după punerea în funcțiune. De aceea, evaluăm fiecare propunere nu doar prin prisma investiției inițiale, ci și a comportării în timp, a costurilor operaționale și a durabilității construcției.
Suntem deschiși propunerilor de optimizare venite din partea constructorilor și a tuturor partenerilor implicați în proiect, deoarece experiența acumulată în șantier poate aduce soluții valoroase. În același timp, cred că este important să analizăm cu atenție orice modificare care reduce rezervele de siguranță sau robustețea unei soluții. Constructorul este cel care răspunde de lucrare pe perioada de garanție, iar o optimizare excesivă poate genera riscuri care nu sunt întotdeauna vizibile la recepție, dar care se pot manifesta ulterior, afectând atât costurile de exploatare, cât și performanța construcției.
Responsabilitatea noastră, ca proiectanți, este să privim investiția pe întregul său ciclu de viață și să recomandăm soluții care își păstrează valoarea, funcționalitatea și fiabilitatea mult după finalizarea lucrărilor. Consider că o investiție reușită nu este cea care costă cel mai puțin la început, ci cea care oferă predictibilitate și performanță pe termen lung.
Proiectele de infrastructură și rețele edilitare au un impact direct asupra dezvoltării comunităților. Cum abordați aceste proiecte din perspectiva sustenabilității și a utilizării pe termen lung?
În astfel de proiecte, sustenabilitatea trebuie privită dincolo de formulările generale. Ne interesează dacă soluția propusă poate funcționa bine în timp, dacă este ușor de întreținut, dacă răspunde corect nevoilor comunității și dacă poate susține dezvoltări viitoare. Un proiect de infrastructură bine gândit nu rezolvă doar o problemă imediată, ci creează un cadru de funcționare stabil pentru mulți ani. Din acest motiv, încercăm să tratăm aceste intervenții cu o viziune tehnică pe termen lung, nu doar prin prisma unei rezolvări rapide.
Consultanța tehnică presupune și asumarea unor decizii strategice pentru beneficiar. Cum gestionați echilibrul între recomandările tehnice și obiectivele economice ale clientului?
În activitatea mea, am constatat că cele mai costisitoare decizii nu sunt neapărat cele care implică investiții mai mari, ci cele luate fără o înțelegere clară a consecințelor pe termen lung. De aceea, consider că rolul consultanței tehnice nu este doar să ofere soluții inginerești corecte, ci să ajute beneficiarul să înțeleagă impactul fiecărei decizii asupra întregului ciclu de viață al proiectului.
Încerc întotdeauna să mut discuția din zona costului inițial către costul total al investiției. O soluție aparent mai economică în faza de execuție poate genera ulterior costuri mai mari de operare, consumuri suplimentare, cheltuieli de mentenanță sau limitări funcționale care afectează valoarea activului pe termen lung. Beneficiarul trebuie să înțeleagă nu doar cât costă o decizie astăzi, ci și cât va continua să coste peste cinci, zece sau douăzeci de ani.
Am văzut de-a lungul timpului numeroase investiții, inclusiv realizate din fonduri publice, care au fost construite cu succes, dar care ulterior au rămas subutilizate sau chiar neutilizate din cauza costurilor de operare, a lipsei resurselor necesare întreținerii sau a dificultăților de susținere a activității pentru care au fost create. Din acest motiv, consider că una dintre cele mai importante responsabilități ale noastre este să contribuim la conștientizarea beneficiarului asupra implicațiilor reale ale investiției. Nu discutăm doar despre cum construim un obiectiv, ci și despre cum va funcționa acesta, cine îl va administra, ce resurse va necesita și dacă poate fi susținut eficient pe termen lung.
Nu cred că obiectivele tehnice și cele economice sunt în conflict. Dimpotrivă, atunci când sunt analizate corect, ele urmăresc același scop: o investiție performantă, predictibilă și sustenabilă. Responsabilitatea noastră este să prezentăm transparent avantajele, riscurile și implicațiile fiecărei opțiuni, astfel încât decizia finală să fie una asumată și informată.
Consider că succesul unui proiect nu se măsoară doar prin finalizarea construcției sau respectarea bugetului de execuție, ci prin capacitatea investiției de a genera valoare și utilitate pe întreaga durată de exploatare. Acesta este, în opinia mea, rolul real al consultanței tehnice: să contribuie la luarea unor decizii care rămân corecte și relevante mult timp după recepția lucrărilor.
Piața construcțiilor și a finanțărilor europene este într-o continuă schimbare. Ce tendințe majore observați astăzi și cum vă adaptați strategia?
Observ că piața trece printr-o schimbare de paradigmă. Dacă în trecut accentul era pus în principal pe accesarea finanțării și realizarea investiției, astăzi se vorbește tot mai mult despre eficiența utilizării resurselor, despre impactul real al proiectelor și despre capacitatea acestora de a genera valoare pe termen lung.
Cred că tendința majoră este orientarea către investiții care pot demonstra nu doar că au fost realizate, ci și că sunt utile, sustenabile și eficiente în exploatare. Se acordă o atenție tot mai mare consumului de resurse, costurilor operaționale, performanței energetice, rezilienței și efectelor pe care deciziile de astăzi le vor avea asupra generațiilor viitoare. În fond, nu mai este suficient să construim; trebuie să construim responsabil.
Din experiența mea, aceasta este o evoluție necesară. Am văzut în trecut investiții valoroase din punct de vedere tehnic, inclusiv finanțate din fonduri europene sau publice, care au întâmpinat dificultăți în exploatare deoarece nu au fost evaluate suficient costurile de funcționare, necesarul de întreținere sau resursele necesare pentru operarea lor pe termen lung. Astăzi, beneficiarii sunt tot mai conștienți că succesul unei investiții nu se oprește la finalizarea lucrărilor, ci începe odată cu utilizarea efectivă a acesteia.
În acest context, strategia noastră este să rămânem aproape de aceste transformări și să abordăm proiectele într-un mod integrat. Investim constant în dezvoltarea echipei, în capacitatea de coordonare și în înțelegerea relației dintre proiectare, finanțare, implementare și exploatare. Ne propunem să fim nu doar proiectanți sau consultanți tehnici, ci parteneri care contribuie la luarea unor decizii responsabile și sustenabile.
Cred că viitorul aparține proiectelor care utilizează inteligent resursele disponibile și care lasă în urmă nu doar construcții noi, ci valoare reală pentru comunități și pentru generațiile care vor beneficia de ele.
Privind spre 2026–2027, unde vedeți cele mai mari oportunități de dezvoltare pentru Cubicon Invest? Va fi accentul pe extinderea serviciilor, pe tehnologie sau pe tipologia proiectelor?
Privesc perioada 2026–2027 cu mult optimism, dar și cu realism. Cred că în următorii ani nu vor avea succes companiile care proiectează mai mult, ci cele care înțeleg mai bine impactul investițiilor pe care le proiectează. Piața se îndreaptă către proiecte tot mai complexe, cu cerințe mai ridicate de eficiență, sustenabilitate și responsabilitate în utilizarea resurselor, iar acest lucru va schimba profund modul în care este privită consultanța tehnică.
Pentru Cubicon Invest, oportunitatea nu constă doar în extinderea portofoliului de servicii sau în adoptarea unor tehnologii noi, ci în consolidarea rolului nostru de partener strategic în dezvoltarea investițiilor. Ne dorim să fim implicați în procesul decizional încă din fazele incipiente ale proiectelor și să contribuim la definirea unor investiții care nu sunt doar finanțabile și construibile, ci și sustenabile din punct de vedere economic și funcțional pe termen lung.
Vom continua să investim în tehnologie, digitalizare și în dezvoltarea echipei, însă consider că adevărata diferență va fi făcută de capacitatea de a integra competențele tehnice, economice și strategice într-o viziune unitară. Beneficiarii au nevoie tot mai mult de parteneri care să îi ajute să ia decizii corecte într-un mediu din ce în ce mai complex.
Personal, cred că una dintre cele mai mari provocări ale următorului deceniu va fi utilizarea responsabilă a resurselor disponibile. Vor exista în continuare oportunități importante de finanțare și dezvoltare, însă succesul nu va mai fi măsurat prin numărul proiectelor realizate, ci prin valoarea pe care acestea o generează pentru comunități, economie și generațiile viitoare.
De aceea, obiectivul meu pentru Cubicon Invest nu este să devenim doar o companie mai mare, ci o companie cu o influență mai mare în modul în care sunt gândite și dezvoltate investițiile. Cred că acesta este rolul pe care trebuie să și-l asume consultanța tehnică modernă: să contribuie la construirea unor proiecte mai inteligente, mai eficiente și mai responsabile.
