Cu o experiență de peste șapte decenii în domeniul sistemelor de detectare și alarmare la incendiu, POLON-ALFA este unul dintre actorii care au contribuit decisiv la definirea standardelor de siguranță în construcții, atât în Europa Centrală și de Est, cât și la nivel internațional. De la dezvoltarea de tehnologii proprii până la integrarea soluțiilor avansate în clădiri tot mai complexe, compania abordează siguranța la incendiu ca parte esențială a infrastructurii unei clădiri moderne.

Am discutat cu Florin Joacăbine, General Manager POLON-ALFA, despre valorile care au asigurat continuitatea companiei, despre evoluția tehnologică a sistemelor de siguranță, colaborarea cu arhitecții și inginerii, dar și despre rolul producătorilor de sisteme de protecție la incendiu în arhitectura viitorului.

1. POLON-ALFA are o experiență de peste 70 de ani în domeniul siguranței la incendiu. Care considerați că sunt valorile care au asigurat această continuitate și poziția de lider?

Continuitatea POLON-ALFA se bazează pe câteva valori constante: orientarea către inginerie solidă, controlul complet asupra tehnologiei dezvoltate și o cultură puternică a calității. Încă de la început, compania a investit în cercetare proprie și în dezvoltarea de soluții adaptate cerințelor reale din teren, nu doar conformării formale la standarde. La acestea se adaugă stabilitatea echipei tehnice și colaborarea strânsă cu proiectanții și integratorii, care au permis îmbunătățirea continuă a produselor pe termen lung.

2. Cum a evoluat rolul sistemelor de detectare și alarmare la incendiu în ultimii ani, în contextul clădirilor tot mai complexe?

Sistemele de detectare nu mai sunt simple echipamente de semnalizare, ci componente critice ale infrastructurii de siguranță a clădirii. În proiectele moderne vorbim despre algoritmi avansați de analiză, adresare inteligentă, integrare cu BMS, sisteme de evacuare vocală și management centralizat al evenimentelor. Detecția devine mai selectivă, mai rapidă și mai adaptată riscurilor specifice fiecărei zone, iar rolul sistemului este tot mai mult unul preventiv, nu doar reactiv.

3. Din perspectiva dumneavoastră, cât de devreme ar trebui integrată componenta de siguranță la incendiu în procesul de proiectare?

Ideal, siguranța la incendiu ar trebui integrată din faza de concept. Deciziile timpurii legate de compartimentare, funcțiuni, trasee de evacuare sau tipuri de instalații au un impact major asupra soluțiilor tehnice ulterioare. Dacă detecția și alarmarea sunt tratate tardiv, apar compromisuri care cresc costurile, reduc performanța sau complică exploatarea. O abordare corectă presupune colaborare interdisciplinară încă din primele faze ale proiectului.

4. Ce diferențe observați între cerințele pieței din Polonia și cele din România în ceea ce privește protecția la incendiu?

Piața din Polonia este mai matură din punct de vedere al standardizării și al aplicării consecvente a cerințelor tehnice, inclusiv în faza de exploatare. În România se observă o evoluție rapidă, cu proiecte complexe și cerințe tot mai apropiate de cele vest-europene, însă există încă diferențe în nivelul de detaliere al proiectării și în abordarea mentenanței pe termen lung. Tendința este clar una de aliniere, mai ales în proiectele mari și în cele cu finanțare internațională.

5. POLON-ALFA dezvoltă soluții proprii, de la hardware la software. Ce avantaj aduce această abordare integrată în proiectele reale?

Abordarea integrată ne permite control total asupra compatibilității, fiabilității și evoluției sistemului. Hardware-ul și software-ul sunt dezvoltate împreună, ceea ce se traduce prin timpi mai buni de reacție, diagnosticare avansată și posibilitatea de adaptare la cerințe specifice. În proiectele reale, acest lucru înseamnă mai puține limitări, integrare mai ușoară și suport tehnic direct de la producător, fără dependențe de terți.

6. Cum se schimbă așteptările beneficiarilor și ale proiectanților în raport cu fiabilitatea, mentenanța și interoperabilitatea sistemelor?

Beneficiarii sunt tot mai interesați de costul total de exploatare, nu doar de investiția inițială. Fiabilitatea, accesul la piese de schimb, claritatea diagnosticării și flexibilitatea extinderilor sunt criterii esențiale. Proiectanții, la rândul lor, solicită sisteme deschise, bine documentate, care pot fi integrate cu alte instalații fără soluții improvizate. Interoperabilitatea devine un standard, nu un avantaj opțional.

7. ESG și sustenabilitatea devin tot mai importante în construcții. Cum se reflectă aceste principii în activitatea POLON-ALFA?

Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă în primul rând produse durabile, cu durată lungă de viață și posibilități reale de modernizare, nu de înlocuire frecventă. De asemenea, optimizăm consumul energetic al echipamentelor și folosim procese de producție controlate. Din perspectiva ESG, siguranța la incendiu este o componentă fundamentală a responsabilității față de oameni și active, iar sistemele fiabile contribuie direct la acest obiectiv.

8. Care sunt cele mai frecvente provocări întâlnite în implementarea sistemelor de siguranță la incendiu în clădiri existente sau în proiecte de reconversie?

Principalele provocări sunt limitările arhitecturale, lipsa documentației complete și necesitatea menținerii funcționării clădirii pe durata lucrărilor. În astfel de proiecte este esențială flexibilitatea sistemului și capacitatea de adaptare a soluției tehnice. De multe ori, succesul depinde de o analiză detaliată a riscurilor și de colaborarea strânsă între toate părțile implicate.

9. Cum colaborează POLON-ALFA cu arhitecții și inginerii pentru a adapta soluțiile la specificul fiecărui proiect?

Colaborarea începe din faza de concept sau proiectare preliminară, prin consultanță tehnică, suport în alegerea echipamentelor și definirea scenariilor de securitate la incendiu. Punem accent pe dialog tehnic, nu pe soluții standard impuse, iar echipele noastre locale lucrează direct cu proiectanții pentru a adapta sistemele la cerințele funcționale și normative ale fiecărui proiect.

10. Ce rol joacă standardele europene și certificările în asigurarea calității și încrederea pieței?

Standardele și certificările sunt esențiale, dar ele reprezintă un punct de plecare, nu un obiectiv final. Certificările europene garantează un nivel minim de performanță și siguranță, însă diferența reală o face modul în care produsele funcționează în exploatare. Pentru piață, ele oferă încredere, iar pentru proiectanți și autorități reprezintă un limbaj comun, clar și verificabil.

11. Cum vedeți evoluția domeniului siguranței la incendiu în următorii 5–10 ani, din punct de vedere tehnologic?

Ne așteptăm la o dezvoltare accelerată a detecției multisenzor, a algoritmilor de analiză și a integrării cu platforme digitale de management al clădirilor. Monitorizarea la distanță, analiza predictivă și digitalizarea mentenanței vor deveni tot mai prezente. În același timp, cerințele de fiabilitate vor rămâne critice, indiferent de nivelul de digitalizare.

12. Care credeți că va fi rolul decisiv al producătorilor de sisteme de siguranță în arhitectura viitorului?

Producătorii vor avea rolul de parteneri tehnologici, nu doar de furnizori de echipamente. Va fi necesară o înțelegere profundă a modului în care clădirile sunt utilizate și a riscurilor asociate, pentru a oferi soluții adaptabile și sigure pe termen lung. În arhitectura viitorului, siguranța la incendiu va fi integrată nativ, iar producătorii vor contribui direct la definirea acestui ecosistem.