Industria proiectării din România traversează o etapă de maturizare accelerată, în care digitalizarea, colaborarea interdisciplinară și presiunea pe performanță devin standarde, nu excepții. În acest context, companiile capabile să ofere servicii integrate și să gestioneze proiecte cu grad ridicat de complexitate se diferențiază clar într-o piață din ce în ce mai exigentă.

Concrete & Design Solutions (CDS) s-a impus în ultimii ani ca unul dintre liderii proiectării integrate din România, dezvoltând o echipă multidisciplinară și un model de lucru bazat pe colaborare, tehnologie și responsabilitate unitară. Cu un portofoliu care inclu

de proiecte de infrastructură majoră – aeroporturi, spitale, pasaje, stadioane sau intervenții urbane complexe – compania îmbină expertiza tehnică cu o abordare strategică asupra întregului ciclu de viață al construcției.

Am discutat cu Alexandru Fulga – Founder & Owner CDS și președinte al Patronatului Proiectanților în Construcții din România despre integrarea reală între specialități, impactul tehnologiilor digitale asupra proiectării, provocările proiectelor publice și direcțiile strategice care vor defini viitorul companiei și al industriei.

CDS s-a impus ca un lider în proiectarea integrată din Romania, cu o echipă multidisciplinară extinsă. Cum funcționează concret această integrare între arhitectură, structură, instalații și management de proiect?

Cheia succesului de care se bucură astăzi Concrete & Design Solutions (CDS) este, într-adevăr, integrarea între arhitectură, structură, instalații și management de proiect, pe care o realizăm printr-un flux de lucru colaborativ și bine coordonat. Fiecare specialitate lucrează în strânsă legătură cu celelalte încă din fazele inițiale ale proiectului, folosind tehnologii digitale avansate precum BIM și mediile comune de date, care permit schimbul rapid și precis de informații.

Această abordare reduce erorile și neconcordanțele, optimizează soluțiile tehnice și accelerează luarea deciziilor, permițând fiecărei discipline să contribuie la un rezultat coerent și integrat. În paralel, managerul de proiect asigură monitorizarea resurselor și respectarea termenelor, iar arhitectul coordonator asigură coordonarea tehnică a specialităților, astfel încât livrabilele să fie de calitate superioară și în conformitate cu cerințele beneficiarilor.

În esență, integrarea nu este doar tehnologică, ci și organizațională: promovăm colaborarea continuă, transparența și implicarea activă a fiecărui specialist, ceea ce ne permite să abordăm proiecte complexe cu eficiență, precizie și predictibilitate.

Acest model de lucru ne oferă, totodată, flexibilitatea de a gestiona un portofoliu divers de proiecte, cu grade diferite de complexitate, pentru beneficiari atât din sectorul public, cât și din cel privat. Forța reală a integrării vine din echipa multidisciplinară, capabilă să coreleze cerințe tehnice variate și să livreze soluții coerente, adaptate contextului și obiectivelor fiecărui proiect.

Lucrați cu proiecte care acoperă întregul ciclu de viață al unei construcții. Ce avantaje reale aduce această abordare integrată pentru beneficiar și pentru calitatea finală a proiectului?

Abordarea integrată a proiectelor, care acoperă întregul ciclu de viață al unei construcții, de la faza de concept și studii preliminare până la proiectare, asistență în execuție și suport post-implementare, aduce beneficii concrete atât pentru beneficiar, cât și pentru calitatea finală a investiției.

Pentru beneficiar, principalul avantaj este coerența decizională. O echipă implicată pe tot parcursul proiectului înțelege în profunzime obiectivele investiției, constrângerile bugetare și cerințele operaționale, ceea ce reduce riscul de erori, suprapuneri sau reinterpretări costisitoare în etapele ulterioare. În plus, această continuitate permite un control mai bun al costurilor, al termenelor și al riscurilor.

Din perspectiva calității, abordarea integrată asigură o mai bună corelare între concept, aspecte tehnice și execuție. Deciziile luate în fazele incipiente sunt validate prin prisma impactului asupra operării și mentenanței pe termen lung, ceea ce conduce la soluții mai eficiente, mai sustenabile și mai ușor de exploatat.

Totodată, utilizarea instrumentelor digitale precum BIM facilitează trasabilitatea informației, coordonarea interdisciplinară și optimizarea performanței clădirii pe întreg ciclul de viață.

Din această perspectivă, beneficiul major al acestei abordări constă în transformarea proiectului dintr-o succesiune de etape separate într-un proces integrat, orientat către valoare pe termen lung.

Astfel, generăm capacitatea de a gestiona eficient proiecte din domenii variate, de la infrastructură educațională și medicală până la proiecte de dezvoltare urbană sau investiții cu grad ridicat de complexitate tehnică, pentru beneficiari atât din sectorul public, cât și din cel privat. Continuitatea implicării, susținută de o echipă multidisciplinară bine pregătită, contribuie la creșterea predictibilității investiției și la livrarea unor soluții adaptate realităților fiecărui proiect.

Tehnologii precum BIM și, mai recent, inteligența artificială sunt centrale în abordarea CDS. Cum au schimbat aceste instrumente modul de lucru al echipei și procesele de proiectare?

Tehnologiile BIM și, mai recent, inteligența artificială au schimbat fundamental modul de lucru al echipei CDS, transformând digitalizarea dintr-un simplu instrument de suport într-un element central al proceselor noastre de proiectare și management de proiect.

Prin implementarea BIM, am obținut o coordonare mult mai eficientă între specialități, o comunicare clară între echipe și o reducere semnificativă a erorilor și neconcordanțelor în faza de proiectare. Modelele digitale ne permit analize rapide și precise, optimizarea soluțiilor tehnice și integrarea automată a informațiilor între discipline, ceea ce a condus la scurtarea timpului de verificare și la creșterea calității livrabilelor.

În paralel, utilizarea mediilor comune de date (CDE) și a instrumentelor colaborative digitale a crescut nivelul de transparență și trasabilitate a informațiilor, asigurând un flux de lucru bine coordonat cu toți partenerii implicați.

Integrarea inteligenței artificiale și a soluțiilor de automatizare a adus un plus de eficiență în activitățile repetitive și în procesele interne de planificare, raportare și gestionare a resurselor. Astfel, echipa se poate concentra mai mult pe analiza tehnică, inovație și luarea deciziilor informate.

În ansamblu, aceste tehnologii au dus la creșterea productivității, la un timp de reacție mai rapid față de cerințele beneficiarilor și la o abordare mai predictibilă și mai sigură a proiectelor complexe.

Dincolo de componenta tehnologică, impactul real vine din modul în care echipa utilizează aceste instrumente pentru a gestiona proiecte cu grade diferite de complexitate. Digitalizarea facilitează colaborarea între echipe și parteneri, susținând dezvoltarea proiectelor la nivel regional și oferind beneficiarilor, fie publici sau privați, un nivel ridicat de transparență, control și predictibilitate pe parcursul procesului de proiectare.

Ați fost implicați în proiecte de infrastructură majoră – aeroporturi, pasaje, spitale, stadioane. Ce diferențe majore există între gestionarea acestor proiecte complexe și proiectarea clădirilor obișnuite?

Diferențele esențiale dintre gestionarea proiectelor complexe și proiectarea clădirilor obișnuite sunt legate de scară, gradul de incertitudine, numărul părților implicate și nivelul de coordonare necesar.

În cazul proiectelor de infrastructură majoră, abordarea este mult mai strategică și profund integrată. Accentul cade pe coordonarea unui număr semnificativ mai mare de specialități și pe corelarea tuturor cerințelor relevante, de la solicitările beneficiarilor și respectarea normativelor specifice până la condițiile impuse prin programele de finanțare, regulamentele de acreditare, cerințele de urbanism și interacțiunea extinsă cu autoritățile pentru obținerea avizelor și autorizațiilor.

Din punct de vedere tehnic, devine esențial un mod de lucru bazat pe BIM și pe o coordonare digitală avansată, capabilă să gestioneze un volum mult mai mare și mai complex de informații, livrabile și detalii tehnice, asigurând coerența tuturor componentelor proiectului.

Experiența în proiecte precum aeroporturi, în domeniul sănătății, infrastructură sportivă sau intervenții urbane complexe a consolidat capacitatea echipei de a gestiona procese decizionale extinse și de a menține echilibrul între cerințele tehnice, operaționale și bugetare. Aceste proiecte implică, în mod frecvent, beneficiari multipli și o expunere semnificativă atât în sectorul public, cât și în cel privat, ceea ce necesită un nivel ridicat de adaptabilitate și rigoare. 

În același timp, gestionarea unor astfel de investiții a contribuit la dezvoltarea unei echipe multidisciplinare capabile să livreze proiecte complexe în contexte regionale diferite, indiferent de amploarea intervenției.

De aceea suntem pregătiți să abordăm provocări în zona infrastructurii rutiere, unde nucleul de specialiști pe care îl dezvoltăm oferă deja exemple de succes, precum proiectarea lucrărilor de reabilitare și consolidare a planșeului peste râul Dâmbovița din Piața Unirii aflate în centrul Capitalei. Este una dintre cele mai complexe lucrări de acest tip, care a obținut toate avizele necesare și se află deja în faza de execuție. Am demonstrat că avem capacitatea de a genera soluții sigure și performante pentru proiecte care ne deschid calea către noi abordări privind acest tip de infrastructură, de care România are mare nevoie și care va rămâne în prim-plan și din perspectiva finanțărilor europene, și a celor naționale sau locale.

Designul creativ și respectul față de mediu sunt menționate constant în filosofia CDS. Cum se traduce acest echilibru între performanță tehnică, estetică și sustenabilitate în proiectele voastre?

Pentru noi, echilibrul dintre performanța tehnică, estetică și sustenabilitate nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci un principiu operațional aplicat în fiecare etapă a proiectului.

Performanța tehnică reprezintă fundamentul și este obținută prin dezvoltarea unor soluții integrate, în care arhitectura, structura și instalațiile sunt gândite unitar încă din fazele incipiente. Configurația volumetrică și organizarea funcțională sunt corelate permanent cu cerințele structurale și cu strategiile energetice, astfel încât fiecare decizie să contribuie la eficiența globală a proiectului. Această abordare permite optimizarea consumurilor, reducerea redundanțelor tehnice și controlul costurilor de execuție și operare, asigurând performanță pe termen lung.

Respectul față de mediu se traduce prin integrarea criteriilor de sustenabilitate încă din fazele incipiente, prin orientare și volumetrie optimizate, soluții pasive de reducere a consumului energetic, selecția materialelor cu impact redus asupra mediului și strategii care susțin eficiența energetică și exploatarea pe termen lung a clădirii. Prin utilizarea BIM și a analizelor digitale, putem evalua scenarii alternative și lua decizii informate privind performanța energetică și costurile de operare.

În practică, acest echilibru înseamnă evitarea compromisurilor superficiale: o clădire performantă tehnic trebuie să fie și coerentă arhitectural, iar o soluție sustenabilă trebuie să fie fezabilă economic. Doar prin integrarea acestor dimensiuni putem livra proiecte care generează valoare reală pe termen lung pentru beneficiari și pentru comunitate.

Dincolo de soluțiile tehnice, acest echilibru se vede în modul în care clădirile funcționează în timp. O proiectare atentă la performanță, estetică și sustenabilitate contribuie la spații mai eficiente, mai durabile și mai ușor de exploatat, generând valoare reală atât pentru beneficiar, cât și pentru comunitate.

Cum a evoluat piața proiectării în construcții din România în ultimii ani, din perspectiva unui birou de talia CDS?

Observăm că piața proiectării în construcții din România a evoluat în ultimii ani spre o dezvoltare mai echilibrată. Ritmul investițiilor și al proiectelor, care a fost foarte intens anterior, s-a stabilizat, ceea ce a adus o ajustare naturală a activității de proiectare.

Pentru CDS această evoluție a oferit oportunitatea de a-și consolida poziția de partener de încredere pentru proiecte complexe, extinzând portofoliul în domenii strategice precum infrastructură aeroportuară, sănătate, educație și regenerare urbană.

În paralel, am continuat să integrăm tehnologii digitale și soluții bazate pe inteligență artificială, sporind eficiența și precizia proceselor de proiectare, iar investițiile în dezvoltarea profesională a echipei au susținut acest parcurs.

Astfel, chiar într-un context mai echilibrat, CDS și-a consolidat expertiza și capacitatea de a livra proiecte cu grad ridicat de complexitate și integrare.

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă astăzi echipele de proiectare în proiectele publice și private?

Echipele de proiectare din România se confruntă astăzi cu o serie de provocări complexe, atât în proiectele publice, cât și în cele private. Pe de o parte, mediul economic și fiscal generează presiuni semnificative: creșterea taxelor și impozitelor, scăderea predictibilității finanțărilor și reașezarea priorităților beneficiarilor publici afectează ritmul și continuitatea proiectelor.

În același timp, majorarea costurilor materialelor și a energiei, alături de cerințele tot mai stricte privind sustenabilitatea și de reglementările tehnice recent intrate în vigoare, conturează un cadru mai dificil pentru desfășurarea activităților specifice de proiectare.

Din perspectivă tehnologică, integrarea eficientă a instrumentelor digitale avansate – BIM, inteligență artificială și soluții de colaborare digitală – rămâne un proces continuu. Aceste tehnologii aduc beneficii semnificative, precum optimizarea fluxurilor de lucru, reducerea riscurilor și îmbunătățirea colaborării între specialități, însă presupun investiții constante de timp și resurse, precum și adaptarea permanentă a competențelor echipei.

În ansamblu, contextul actual impune un echilibru atent între presiunile economice, exigențele legislative și necesitatea de inovare și eficientizare a proceselor. Capacitatea echipelor de a se adapta rapid și de a gestiona eficient colaborarea între toți actorii implicați devine esențială pentru respectarea termenelor și pentru calitatea finală a proiectelor.

Observați o creștere a cererii pentru soluții integrate și tehnologizate sau piața este incă fragmentată?

Observăm o tendință clară către cererea de soluții integrate și tehnologizate, chiar dacă piața este încă într-o fază de fragmentare. Beneficiarii caută tot mai mult proiecte unde arhitectura, structura și instalațiile sunt corelate încă din fazele incipiente, iar tehnologiile digitale, precum BIM și soluțiile bazate pe inteligență artificială, devin tot mai importante pentru optimizarea proceselor și reducerea riscurilor.

Pe măsură ce digitalizarea și colaborarea între discipline se dezvoltă, proiectele integrate câștigă teren, iar companiile care pot oferi expertiză complexă, coordonare eficientă și utilizarea tehnologiilor avansate, devin parteneri preferați. Astfel, piața se maturizează treptat, cu oportunități importante pentru companiile care știu să livreze soluții complete și inovatoare.

De aceea, capacitatea de a oferi servicii integrate și de a utiliza eficient tehnologiile digitale devine un avantaj competitiv real, contribuind la creșterea predictibilității proiectelor, controlul costurilor  și la îmbunătățirea colaborării între toți actorii implicați. Considerăm că acest context favorizează companiile capabile să gestioneze proiecte complexe și să mențină un echilibru între investițiile publice și cele private, pe fondul unei dezvoltări tot mai vizibile la nivel regional.

Cum vedeți maturizarea relației dintre proiectant, constructor și beneficiar în contextul proiectelor complexe?

Maturizarea relației dintre proiectant, constructor și beneficiar devine esențială în proiectele complexe, unde nivelul de coordonare este ridicat, iar impactul deciziilor se resimte pe întreg parcursul investiției. Dacă în proiectele tradiționale relațiile au fost adesea secvențiale și uneori tensionate, proiectele complexe impun o abordare colaborativă, bazată pe transparență, asumare și obiective comune.

Beneficiarul are un rol din ce în ce mai activ, nu doar ca finanțator, ci ca partener strategic implicat în definirea clară a cerințelor și a criteriilor de performanță. Proiectantul își asumă rolul de integrator tehnic, anticipând riscurile și facilitând coordonarea între specialități, iar constructorul contribuie încă din fazele incipiente prin expertiză practică, optimizarea soluțiilor și evaluarea realistă a costurilor și termenelor.

Instrumentele digitale, precum BIM și platformele de colaborare, susțin această maturizare, oferind un cadru comun de lucru și reducând zonele de ambiguitate. Totodată, modelele contractuale evoluează către formule mai echilibrate, care distribuie responsabilitățile și riscurile într-un mod mai clar.

În esență, maturizarea acestei relații presupune trecerea de la o logică de tip „predare–preluare” la un parteneriat real, în care succesul proiectului devine responsabilitatea comună a tuturor părților implicate. Această evoluție presupune relații de lucru mai transparente, o asumare clară a responsabilităților și o orientare comună către succesul proiectului.

Ce rol joacă sustenabilitatea astăzi în deciziile reale de proiectare și cât este încă un obiectiv formal impus de reglementări?

Sustenabilitatea are astăzi un rol tot mai concret în deciziile de proiectare și nu mai poate fi privită doar ca un obiectiv formal. Alegerea materialelor, optimizarea consumului de energie, integrarea soluțiilor eficiente din punct de vedere ambiental și analiza impactului pe întreg ciclul de viață al construcției sunt factori care influențează în mod direct deciziile tehnice.

În același timp, reglementările și standardele naționale și internaționale rămân un reper important, asigurând un cadru minim de conformitate și responsabilitate. Diferența este că sustenabilitatea nu se oprește la respectarea regulilor, ci devine un element integrat al proiectării, care contribuie la calitatea și durabilitatea proiectelor pe termen lung.

În practică, sustenabilitatea înseamnă găsirea unui echilibru între performanța tehnică, impactul asupra mediului și fezabilitatea economică a soluțiilor propuse. Deciziile sunt evaluate și prin prisma costurilor de operare, a flexibilității în utilizare și a duratei de viață a clădirii, astfel încât beneficiile să fie reale și sustenabile pe termen lung, nu doar la nivel teoretic.

Cum credeți că vor influența noile tehnologii (digitalizare, automatizare, AI) industria proiectării în următorii 5–10 ani?

Digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială vor influența profund industria proiectării în următorii 5-10 ani, în principal prin creșterea eficienței și a capacității de analiză a proceselor. Aceste tehnologii vor permite simulări mai complexe, evaluarea rapidă a scenariilor și reducerea erorilor încă din fazele incipiente ale proiectării.

În paralel, colaborarea între echipe și schimbul de informații vor deveni mult mai fluide, prin integrarea platformelor digitale și a mediilor comune de date. Automatizarea sarcinilor repetitive va elibera timp pentru creativitate și optimizare tehnică, iar inteligența artificială va sprijini luarea deciziilor, oferind recomandări și soluții bazate pe date concrete.

Pe termen mediu, impactul major nu va fi doar tehnologic, ci și profesional: rolul proiectantului va evolua către unul mai orientat spre analiză, coordonare și integrarea soluțiilor complexe. Tehnologia va amplifica competențele echipelor, dar nu le va înlocui, iar diferența reală va continua să fie dată de capacitatea de a interpreta datele și de a transforma informația în decizii de proiectare relevante.

În ansamblu, aceste tehnologii vor accelera dezvoltarea soluțiilor, vor crește calitatea livrabilelor și vor permite birourilor de proiectare să abordeze proiecte tot mai complexe și interdisciplinare, menținând competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung.

Privind înainte, ce direcții strategice doriți să consolidați la nivelul CDS și ce tip de proiecte considerați esențiale pentru viitor?

Strategia CDS se bazează pe valorificarea expertizei acumulate dar și pe dezvoltarea pe o serie de direcții complementare. 

În primul rând, urmărim consolidarea poziției în proiecte complexe, cu rol de referință tehnică în investiții critice precum spitale, aeroporturi, clădiri publice strategice și structuri majore.

A doua direcție urmărește stabilitatea și scalarea activității prin proiecte generale și inițiative de regenerare urbană, care susțin continuitatea portofoliului și dezvoltarea echipei.

În paralel, dezvoltarea infrastructurii rutiere reprezintă o direcție de creștere și diversificare, cu interes pentru proiecte de drumuri județene și naționale, poduri și structuri de artă.

Totodată, consolidarea prezenței pe piața privată rămâne o prioritate strategică transversală, menită să reducă dependența de ciclurile de finanțare publică și să susțină o evoluție sustenabilă a companiei.

Vom continua extinderea prezenței noastre regionale la nivel național, dar ne pregătim, în același timp, dezvoltarea implicării noastre în proiecte din afara granițelor României.

Aceste direcții sunt susținute de un model organizațional clar, de accelerarea proceselor de digitalizare și de investiții constante în dezvoltarea capitalului uman, elemente esențiale pentru menținerea capacității de livrare în proiecte complexe și pentru adaptarea la evoluția pieței.